Adolescentul este considerat o persoană „în criză”, preocupat de căutarea propriei identităţi şi de găsirea locului său în această lume. în aceste momente destul de dificile, tânărul are nevoie de multă înţelegere, susţinere şi ajutor, care să-i fie oferite cu multă dragoste dar şi cu prudenţă. Pentru ca adolescentul, care se revoltă împotriva fiecărei încercări de a-i impune ceva, să simtă că cineva vrea să-l înţeleagă, să-l asculte şi să-l ajute. Ţelul acestui ajutor este ca tânărul să devină fericit şi liber; sau, exprimându-ne prin cuvintele Domnului Hristos, „să aibă viaţă şi s-o aibă din belşug” (In 10,10).
Tinerii de azi caută exemple care pot să-i convingă despre adevărul că viaţa creştină merită să fie trăită în plinătatea ei. Ei nu se îndepărtează mai mult de Dumnezeu, ci mai degrabă sunt într-o căutare permanentă a acelor martori autentici, care trăiesc ceea ce mărturisesc. Tinerii sunt însă şi foarte critici. Le este groază de tot ce este artificial şi fals. Tăcând sau strigând, ne întreabă: într-adevăr credeţi ceea ce vorbiţi? Trăiţi aşa cum credeţi? Vestiţi ceea ce trăiţi voi înşivă?
în urma răspunsurilor primite din partea adolescenţilor, dar şi din experienţa în pastoraţia tineretului, concluzia e foarte clară: tinerii aşteaptă din partea noastră o mărturie misionară adevărată şi sinceră. Ei sunt recunoscători pentru fiecare pas făcut către ei, pentru rugăciunea, munca şi timpul dedicat vieţii lor. în acelaşi timp trebuie să fim disponibili şi să-i ajutăm să descopere valorile spirituale ale Bisericii.
Lucrarea de faţă încearcă să dea o viziune asupra strategiei şi metodei de misiune a Bisericii în rândul tinerilor. Toate aceste consideraţii, bazate pe exemple practice, s-au clădit pe experienţa din Asociaţia Tineretul Ortodox Român a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, filiala Piatra-Neamţ (ATOR Piatra-Neamţ), văzută ca un „laborator duhovnicesc”, o „anticameră a Bisericii” sau „o prelungire a pridvorului Bisericii”.