Investigarea contribuţiilor pedagogice ale poetului George Coşbuc adaugă un plus de cunoaştere în domeniul istoriei învăţământului românesc. Abordarea istorică nu constituie doar o trăsătură oarecare a pedagogiei contemporane, ci un demers de cercetare aflat într‑o puternică interacţiune cu celelalte, participând nemijlocit la determinarea lor, la dezvoltarea cunoaşterii în domeniu.

Omagierea vieţii şi operei marilor creatori ai culturii române, respectarea amintirii lor, este un mod de raportare la tradiţie, la zestrea de valori ce trebuie încredinţată urmaşilor pentru a se asigura continuitatea culturală atât de necesară unui popor. Recursul la anamneză şi asumarea binefăcătoare a simţului istoriei stau la baza actelor de evidenţiere a valorilor culturale perene.

Monografia domnului Horaţiu Catalano ne ajută să ne formăm o imagine comprehensivă, judicioasă, coerentă, unitară şi plină de sens sub raport axiologic asupra contribuţiilor pedagogice ale lui George Coşbuc. O lucrare cu atât mai plină de semnificaţie cu cât textul nu are un caracter închis şi rece, ci deschiderea şi timbrul gândirii pasionate. Nu se poate vorbi, aşadar, de o cercetare aridă şi întreprinsă doar de dragul teoriei. Nu ar fi bine înţeles travaliul ştiinţific al domnului Horaţiu Catalano dacă l‑am detaşa de biografia sa, marcată de îndelungata tradiţie culturală şi pedagogică a şcolilor năsăudene, căreia în bună măsură îi aparţine.

Prof. univ. dr. habil. Ion Albulescu

Prodecanul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,

Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj‑Napoca