în volumul său de debut, Andrei Coman parcurge etapele unei călătorii interioare. Distanța dintre două suflete se măsoară nu în metri, nu în kilometri, nu în mile, ci în unitatea de masura inefabilă a empatiei. Sunt aici 50 de exerciții de apropiere extrasenzorială între două lumi afective, care se completează reciproc, alungându-se și atrăgându-se în același timp. Poetul încifrează toate aceste conflicte și împăcări succesive în mici pastile esențiale pentru uzul sufletelor rănite. Deși aparent foarte explicite, codurile nu se lasă, însă, ușor de citit. Trebuie dărâmată această elaborată „cușcă a aparențelor" – invocată și de autor – pentru a putea demola și miturile propriei neputințe în materie de iubire. O iubire care evita melodramaticul fără a cădea în capcanelor simbolismelor complicate.

Andrei Coman își hrănește duhul lăuntric din cioburi ale unor aluzii pierdute și, apoi, regăsite, din care recompune un puzzle nu atât complicat, cât mereu volatil. Ori de câte ori crezi că ai apucat strâns ghemul de conexiuni, constați că, de fapt, poetul te-a împins intenționat pe o pistă greșită. Să citești această carte înseamnă să îți asumi provocarea unor felurite șarade și să te zbați tu însuți dincolo și dincoace de cușca aparențelor. Este un pariu la care poți renunța imediat, dar și o provocare care, după ce te-a intrigat și purtat spre interpretări greu de asimilat, te va ține captiv pe întreaga durată a parcursului inițiatic. Iar asta poate însemna o răsuflare sau o clipă infinită, de un dramatism interior imposibil de ignorat.

Dan-Silviu Boerescu