Vorbește fara emfaza și fara partinire despre lucruri greu de vorbit, vorbește despre cum poți sau despre cum trebuie sa dormi noaptea cu deciziile sau cu dulaii tai, despre nopți nedormite, dezamagiri, raceli nesfarșite, bolile antreprenorilor. Construiește povestea plecand de la minusurile aduse de incapațanarea de a face și a reuși in ce iți propui ca antreprenor. Ajunge sa-și valideze visul și alegerile lasand in urma toate acestea. Reducand la tacere toate neajunsurile pentru a flutura steagul reușitei. Infige acest stindard pe muntele investițiilor lui emoționale și sentimentale. Pe dezamagirile și victoriile de etapa. Peste viața care a trecut in paralel pe langa el in timp ce se concentra pe visul lui...
Nicolae Cirstea

Cel puțin o data in viața, macar in vise sau visuri, mirajul antreprenoriatului, al lipsei șefului, al construirii propriei afaceri trebuie sa ne fi gadilat simțurile așa cum apropierea antilopei trezește instinctele oricarei feline. Puternic, aproape inexplicabil, incontrolabil adesea. Cel puțin o data, in acele zile in care ne trezim cu greu pentru ca se clatina motivația aia de a sari in picioare, ne-am surprins imaginandu-ne ce-ar fi daca scopul pentru care am imbrațișa o noua zi ar fi business-ul personal, in care sa credem enorm și pentru care sa urnim munții din loc doar ca sa vedem ideea crescand sub mainile și ochii noștri.
Cand ajungi sa iți iei viața in maini insa, lucrurile capata cu totul alte dimensiuni. Caruselul prin care treci in fiecare zi, speranțele care uneori se prabușesc cand te aștepți mai puțin, oameni care pleaca atunci cand ți-e nevoia mai mare sau vin de unde nici nu credeai, planurile care se rescriu in fiecare zi cateodata, tumultul, frumusețea, pasiunea, nebunia și toate senzațiile alea pe care nici nu știai ca le poți trai, devin dintr-o data "rutina" zilnica. Ajungi sa iți dorești sa te lași de asta de la fel de multe ori cat iți dorești sa și continui. Așa ca o faci. Un pas. Și inca unul.

Despre oamenii care trec prin asta se spune ca risca sa se dezumanizeze, sa se intareasca prea tare, sa se desensibilizeze, sa gandeasca in cifre, pierderi și profit. Și nu mai seamana decat cu portretele de succes din ziare, nu cu imaginea lor autentica de pe vremuri. Din fericire insa, exista și excepții. Exista personaje care iși asuma experiențele, cu bune și rele, iși asuma dependențele, metehnele și vulnerabilitațile și poate tocmai asta ii face "superoameni".

"Totul pe o ciocolata cu rom" este, in final, o poveste despre bine, greu, urat și frumos deopotriva, alaturi de Alin Popescu, OMUL din spatele uneia dintre cele mai de succes produse din online-ul autohton.