tuturor acelora interesati sau pasionati de trecutul nostru istoric,

al unui popor asezat la portile Orientului, in calea marilor si

numeroaselor migratii euro-asiatice. ,,Povestea" expune o vasta

materie privitoare la plamadirea poporului roman, precum si la

parcursul lui de-a lungul a circa doua milenii. Un proces infap-

tuit in circumstante complexe, sub impactul atator popoare mi-

gratoare care i-au strabatut spatiul; mediul demografic in care s-a

faurit natiunea romana.

Occidentul, care sta la baza formarii poporului roman si a

limbii lui cu acelasi nume, pierdut de-a lungul multor secole me-

dievale, si-a intors treptat fata si interesul spre fostul spatiu daco-ro-

man. La inceput prin misionari catolici care au ,,descoperit" si

consemnat ca atare, in scrierile lor, existenta unei populatii au-

tohtone vorbitoare de o limba cu obarsie latina, numind-o ro-

mani sau valahi (in slava veche).

Ceva mai tarziu, in timpul si dupa plamadirea celor doua

state, Valahia (Tara Romaneasca) si Moldova, ca entitati poli-

tice suverane; intr-o zona de interferente politico-militare (Un-

garia, Polonia, Imperiul Otoman, Austria si Rusia), numele aces-

tora, inclusiv al romanilor din Transilvania, a intrat in nomen-

clatorul occidental.

In timpul revolutiei de la 1848, care a zguduit intreaga Eu-

ropa, Franta a fost puterea occidentala care a intins punti de le-

gaturi spre romanitatea orientala, cu deosebire spre cele doua

Principate. Revolutionarii francezi, in contextual unei revolutii

simfone si sincrone, au influentat decisiv insurgenta revolu-

tionara in spatiul romanesc. 1848 a fost o prima tentativa a Tarii

Romanesti si Moldovei de a se descatusa de sub opresiunea

Portii otomane si a Rusiei tariste; doua imperii cu structuri de

putere orientale si tiranice.