Dionisie Areopagitul mistagogul — o lectura monahala reuseste o dubla performanta: ofera o interpretare de ansamblu a fascinantei si controversatei gandiri a Corpusului Dionisian in lumina traditiei ascetico-liturgice a mediului pe care-l exprima si, totodata, propune o solutie plauzibila identitatii enigmaticului sau autor, identificat pe baza conexiunilor sale cu mediul crestinismului sirian.
Caracterizat de o originalitate uimitoare si o fidelitate remarcabila fata de traditia gandirii patristice, precum si de o mare familiaritate cu gandirea neoplatonismului tarziu, Corpusul Dionisian apare aici ca o structura coerenta si unificata, al carei centru si pivot e tratatul Despre Ierarhia Bisericeasca, celebrare a Intruparii. Cartea preasfintitului episcop Alexander Golitzin este demonstratia validitatii receptarii si interpretarii „holiste” a Areopagiticelor in Traditia Bisericii. Viziunea generala care se degaja este cea sfantului Dionisie al Traditiei Bisericii, episcop-monah din Siria sau Palestina sfarsitului secolului V care gandeste si scrie in cadrul uimitoarei traditii „mistagogice” aflate in inima crestinismului patristic si apostolic cu baze uitate in Scripturile lui Israel si iudaismul inter-testamentar. * Alexander Golitzin (n. 1948), profesor de patristica la Marquette University (1989–2012), monah athonit, ucenic al gheronului Emilianos Simonopetritul, din 2012 episcop al diecezei bulgare a Bisericii Ortodoxe a Americii. Specializat in traditia ascetica si mistica a crestinismului bizantin si sirian cu referire speciala la originile ei biblice si in iudaismul inter-testamentar. Contributiile Preasfintiei Sale sunt reprezentate de: — monografia despre Dionisie Areopagitul (Et introibo ad altare Dei. The Mystagogy of Dionysius Areopagita, Tesalonic, 1994, teza de doctorat sustinuta in 1980 la Oxford sub conducerea episcopului Kallistos Ware) cuprinsa intr-o versiune revazuta in volumul de fata,
— o traducere comentata a Discursurilor mistice ale sfantului Simeon Noul Teolog (3 vol., 1995–1997; trad. rom. Deisis, 1998) si
— o serie de studii publicate in reviste de specialitate editate in doua culegeri, mai intai in romaneste in Mistagogia — experienta lui Dumnezeu in Ortodoxie, Deisis, 1998, si in The Theophaneia School. Jewish Roots of Eastern Christian Mysticism, ed. A. Orlov si B. Lurie, 2007 (trad. rom. in curs de aparitie la Ed. Deisis). * Bogdan G. Bucur e profesor asociat de teologie la Duquesne University si preot ortodox. Autor al unei monografii despre pnevmatologia alexandrina (Angelomorphic Pneumatology. Clement of Alexandria and Other Christian Witnesses, Brill, 2009) si a numeroase studii in reviste de specialitate care exploreaza legatura dintre exegeza biblica, dezvoltarile dogmatice si spiritualitate in crestinismul timpuriu si traditia bizantina. * Cuprins Nota autorului
Abrevieri Introducere 1. O figura controversata — scurta privire asupra receptarii ecleziale si savante a lui Dionisie Excurs: Cateva cuvinte despre teoriile conspiratiei 2. Corpusul Dionisian — mistica crestina si mistagogie monahala Capitolul 1. Mistica crestina a lui Dionisie Areopagitul 1. Epistola X, „Catre apostolul Ioan in insula Patmos”, ca introducere la Corpusul Dionisian — raspuns la literatura apocaliptica si practicile vizionare, adresat unui public monahal 2. Ierarhia Cereasca — coordonarea intre cer, liturghie si suflet, tema din literatura ascetica a vechiului crestinism sirian 3. „Arhitectura” Bisericii liturghisitoare in Ierarhia Bisericeasca — „parantezele” intregii vieti crestine 4. Numirile Divine — note asupra anticiparii eshatologice si „paternitatii duhovnicesti” ca ilustrare a Treimii 5. Teologia Mistica — urcusul pe „Muntele Bisericii” pentru apropierea de Lumina lui Hristos, Shekinah 6. Intregesc contextul Teologiei Mistice — Epistolele I–V si Hristos ca „Deodata”, Exaiphnes 7. Un raspuns criticilor — „tiparul” revelat al cultului public si al rugaciunii private 8. O ilustrare finala — mozaicul Schimbarii la Fata de la manastirea Sfanta Ecaterina de la Sinai Capitolul 2. Misterul lui Dumnezeu — transcendenta si prezenta 1. Extaze reciproce — o prefata 2. Unul si multiplul in Dumnezeu — diferentele divine 2.1. Dumnezeu in se — Unul si Trei 2.2. Dumnezeu ad extra — diferentele divine si imanenta 2.2.1. Proodos — un Dumnezeu diminuat? 2.2.2. Dynamis si energeia 2.3. Pronoia — iubirea lui Dumnezeu in miscare 2.3.1. Eros-ul divin 2.3.2. Kinesis 3. Numirile — icoane notionale, ecouri ale lui Dumnezeu ca Providenta 4. Rezumat Capitolul 3. Misterul creaturii — spre asemanarea si unirea cu Dumnezeu Introducere 1. Dumnezeu Creatorul 1.1. Emanationism? 1.2. Logoi-i sau ratiunile divine 2. Creatura inzestrata cu ratiune ca oglinda sau analog al energiilor lui Dumnezeu 2.1. Analogia creaturii — „masura proprie” 2.1.1. Stasis – repaus pururea-miscator 2.1.2. Kinesis 2.1.2.1. Miscarea angelica 2.1.2.2. Miscarea umana 2.2. Eros-ul — puterea iubirii 2.3. Theoeides si theomimesis — potential si realizare 2.3.1. Dynamis si energeia 2.3.2. Proodos si pronoia — inaintare si providenta 2.3.3. Gnosis 3. Henosis — creatura en ekstasei 3.1. Aphairesis/apophasis — forta care impinge 3.2. Pathon ta theia — revelarea unei Prezente 3.3. Henosis — realitate prezenta si nadejde viitoare 3.3.1. Dupa asemanarea ekstasis-ului divin 3.3.2. Energiile divine si henosis — capax Dei a noastra 3.3.3. Promisiunea 4. Rezumat Capitolul 4. Misterul lumilor — ierarhie si ierarhii Introducere 1. Definitia ierarhiei 1.1. O ordine sacra — ierarhia ca taxis 1.1.1. Analogul Providentei si realitatea lumilor create 1.1.2. Prin porunca lui Dumnezeu — o chestiune de lege 1.1.3. Eikon — ierarhia ca revelare si prezenta mantuitoare 1.2. Darul Luminii — ierarhia, cunoastere sfintita (episteme) 1.2.1. Cunoasterea creatiei — adevarata physiologia 1.2.2. Mintea lui Hristos 1.2.3. Distribuirea cunoasterii — o dificultate 1.2.4. Cunoasterea — conlucrare si urcus 1.3. Energeia sacra — ierarhia ca proces de conformare cu Providenta 1.3.1. Ierarhie = theosis — participare la energiile lui Dumnezeu 1.3.2. Theomimesis 1.3.3. Purificare — luminare — desavarsire 2. Ierarhiile 2.1. Ierarhia cereasca 2.1.1. „Lumea inteligibila” dionisiana 2.1.2. O creatie in curs de desavarsire — modelele noastre pentru viata in Dumnezeu 2.1.3. Fotagogii nostri 2.2. Ierarhia bisericeasca 2.2.1. Valurile 2.2.1.1. Materia 2.2.1.2. Miscarea 2.2.1.3. Cuvantul 2.2.2. Simbolurile noastre si sesizarea lor 2.2.3. Icoana si urcusul — slujitori si slujiti 2.2.3.1. Clerul si laicii — o ordonare spatiala si spirituala 2.2.3.2. De la altar la usi — biserica la rugaciune, icoana a Providentei 2.2.4. O viziune gnostica? 2.2.4.1. Revelarea unui cosmos indumnezeit 2.2.4.2. Reflectarea si revelarea lui Iisus 3. Rezumat Capitolul 5. Misterul si misterele — Hristos si sfintele Taine ca revelare si comunicare a adevaratului Dumnezeu si adevaratului om Introducere 1. Sinaiul — imaginea urcusului si tipul Bisericii 2. Misterul — economia lui Dumnezeu in Hristos 2.1. In afara usilor — caderea si diavolul 2.2. Intruparea — restaurarea fiintarii noastre in Iisus si temeiul ierarhiei bisericesti 3. Misterele — de la usi la altar 3.1. Botezul — misterul intrarii si prima treapta a urcusului 3.1.1. Ritul 3.1.2. Theoria si un cuvant despre noeta 3.1.3. Contemplarea — o tripla realitate si revelare 3.1.3.1. Sufletul — miscarea rectilinie 3.1.3.2. Hristos 3.1.3.3. Icoana a Providentei 3.2. Euharistia — luminare si „Taina Tainelor” 3.2.1. Misterul central 3.2.2. Recapitularea Providentei, a lui Hristos si a umanitatii 3.2.3. Ritul 3.2.4. Hyp’ opsin — recunoasterea unei prezente reale 3.2.5. Miscarea in spirala 3.3. Sfantul Mir — unirea 3.3.1. Modul circular 3.3.2. Triplele urcusuri ale clerului 3.3.3. Oglinda ingerilor 3.3.4. Iisus, legatura si sfintirea noastra 4. De la altar la usi 4.1. Slujitori si slujiti 4.1.1. Structura 4.1.2. Clericalism sau harismatism? 4.1.2.1. Argumente pentru o interpretare clerical-harismatica 4.1.2.2. Argumente impotriva unei interpretari clerical-harismatice 4.1.2.3. O ambiguitate care ramane 4.2. Misterul inmormantarii — inca o data in afara usilor; eshatologia lui Dionisie 4.2.1. Corecta formal 4.2.2. Coerenta cu Ierarhia Bisericeasca 4.2.3. Coerenta cu Corpusul Dionisian ca intreg 4.2.4. Un raspuns la problemele legii si harului — natura unei icoane 4.2.5. Invierea ca implinire a icoanei 5. Rezumatul Ierarhiei Bisericesti si al Corpusului Dionisian 5.1. Un sir de icoane 5.2. Iisus, prezenta lui „Deodata” 5.3. Unitatea Corpusului Dionisian in Ierarhia Bisericeasca 5.4. O viziune crestina Capitolul 6. Predecesori ai lui Dionisie: Evagrie si Macarie Introducere 1. Dionisie si desertul egiptean 2. Dionisie si Evagrie Ponticul 2.1. Corpusul Dionisian — un „origenism neoplatonizat”? 2.2. Dionisie si Evagrie despre natura cunoasterii fiintiale — ekstasis vs. katastasis? 2.3. Eshatologie sau extaz? Dionisie si Evagrie despre experienta lui Dumnezeu 2.4. Misterul Bisericii — liturghia vesnica 2.5. Dionisie si origenismul siro-palestianian 3. Sursele lui Dionisie in traditia ascetica siriana 3.1. „Singuratici”, „fii ai legamantului” si „mesalieni” 3.2. Cartea Treptelor 3.3. Omiliile Macariene 3.4. Intre Macarie si Corpusul Dionisian — notite despre „biserica mica” in secolele V si VI Rezumat Rezumat si concluzii 1. Recunoasterea Bisericii — receptarea Corpusului Dionisian 2. Elementele sintezei dionisiene 3. Icoana Misterului 3.1. Transfigurarea lumii sensibile 3.2. Un cerc „deschis” 3.3. Hristos — Centrul infinit 4. O inadecvare mostenita 5. O fidelitate dominanta 6. O influenta durabila 6.1. Asupra evlaviei si literaturii ascetice — schita a traiectoriei dionisiene 6.2. Asupra identitatii de sine a oikoumene-i crestine 7. Un ultim cuvant si o scurta speculatie Bibliografie