Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziţie cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiinţific şi redacţional de excepţie, susţinută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice

Revista este indexată în baze de date internaţionale (BDI)

• CEEOL – Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna noiembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune o colecție de studii dedicate Codurilor administrative ale României: Codul administrativ și Codul de procedură administrativă.

în 2008, respectiv 2016 au fost publicate tezele prealabile ale celor două coduri, aprobate prin H.G. nr. 1360/2008 privind aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului de procedură administrativă și H.G. nr. 196/2016 pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ.

Seria de articole din acest număr este semnată de autori consacrați doctrinei de drept administrativ, după cum urmează:

Articolul Codificarea administrativă – între necesitate și calitatea reglementării, semnat de prof.dr. Emil Bălan. Autorul apreciază că demersurile interne de codificare administrativă se înscriu într-un trend european unde se observă preocupări de codificare a reglementărilor juridice în diverse materii: comerț, drept internațional privat, procedură administrativă. Concluzia analizei constituie un îndemn la prudență: „Oportunitatea deschisă de elaborarea proiectului Codului administrativ – care relevă și o schimbare de optică a politicului față de reglementarea administrației publice – trebuie urmată de mobilizarea cercetătorilor acestui domeniu pentru a da unei astfel de opere de reglementare monumentalitatea cuvenită și a asigura soluții legislative coerente, care să permită stabilitatea relațiilor juridice din sfera administrației publice”.

Articolul Este nevoie de un Cod administrativ care să conţină totalitatea normelor de drept administrativ substanţial sau doar de unificarea regulilor deja existente prin reglementări sectoriale? Necesitatea şi avantajele analizei de drept comparat, semnat de prof.dr. Radu Carp. Autorul subliniază că procedura de codificare a procedurii administrative şi chiar a normelor de drept administrativ în ansamblu reprezintă o problemă îndelung dezbătută în România şi în alte sisteme de drept. La întrebarea referitoare la necesitatea unui Cod de procedură administrativă răspunsul nu poate fi decât pozitiv, inclusiv prin raportare la dreptul comparat. Concluzia formulată este în sensul unei „codificări unitare în materia procedurilor administrative, astfel încât acestea să nu difere de la o unitate administrativ-teritorială la alta. Un Cod administrativ în absenţa unui Cod de procedură administrativă ar însemna doar o invitaţie la modificarea sa în funcţie de necesităţile practice care, în domeniul concret al administraţiei publice, pot apare foarte frecvent şi pot fi foarte uşor influenţate de viziunile politice diferite ale guvernanţilor şi aleşilor locali”.

Articolul Tezele prealabile ale proiectului Codului administrativ. Proiectul Codului administrativ. Câteva reflecţii, semnat de prof.dr. Dana Apostol Tofan propune o analiză succintă, prin identificarea principalelor repere ale viitorului Cod administrativ propuse prin tezele prealabile ale acestuia și dezvoltate în proiectul deja aflat în procedura de transparență decizională. Sunt evidenţiate şi epuizate, fără a reveni ulterior, materiile administrative supuse unei legiferări sistematizate sub aspectele lor esenţiale, fiind vorba de un număr covârşitor de articole, ce presupune un conţinut extrem de amplu (principiile administrației publice, administrația publică centrală, prefectul și serviciile publice deconcentrate, administrația publică locală, funcționarii publici și personalul contractual din administrația publică, dreptul de proprietate publică și privată al statului și al unităților administrativ-teritoriale, răspunderea administrativă, serviciile publice). în final autoarea subliniază: „Meritul incontestabil al Proiectului Codului administrativ, în măsura în care acesta ar fi adoptat, ar fi acela că ar avea drept principală consecință o veritabilă asanare a sistemului de drept românesc, prin reducerea semnificativă a cantității de acte normative existente, permițând asigurarea clarității, coerenței, eficienței și eficacității legislative în materie”.

Articolul Rolul fundamentelor ideologice ale dreptului administrativ în configurarea noţiunilor de funcţie publică şi de domeniu public. Perspective furnizate de viitorul Cod administrativ, semnat de conf.dr. Cristian Clipa. în alcătuirea studiului autorul pleacă de la următoarele două premise: a) că există cinci fundamente ideologice ale dreptului administrativ (administraţia publică, autoritatea publică, serviciul public, puterea publică şi interesul public); b) că, utilizând cele cinci fundamente ideologice anterior enunţate, putem scrie ecuaţiile tuturor marilor instituţii ale dreptului administrativ: funcţia publică, serviciul public, întreprinderea publică, actul administrativ unilateral, contractul administrativ, contenciosul administrativ, răspunderea patrimonială pentru faptele ilicite ale administraţiei publice şi, desigur, domeniul/proprietatea public/ă. Din ansamblul acestor mari instituţii, analiza este concentrată pe două dintre ele, şi anume funcţia publică şi, implicit, statutul funcţionarilor publici, şi domeniul public şi, desigur, regimul domenialităţii (sau al proprietăţii publice).

Articolul Codificarea procedurii administrative în România, în context european, semnat de drd. Ioana Toadere și prof.dr. Dacian C. Dragoș. Conform autorilor: „Existența și necesitatea unei proceduri administrative în orice sistem de drept democratic este de netăgăduit. în lipsa unei asemenea proceduri ar rămâne lipsite de conținut însele drepturile legitime ale cetățenilor și ale celorlalte părți implicate, transparența decizională și chiar legitimitatea deciziei finale a autorității administrative sau judiciare chemate să analizeze actele de putere. De asemenea, modalitățile alternative de soluționare a conflictului ar fi inexistente, încheierea contractelor administrative sau realizarea altor operațiuni administrative ar fi guvernate de arbitrariu. De aici și necesitatea adoptării unui sistem de norme stabil, modalitate tehnică oferită prin codificare în detrimentul unui volum mare de legi speciale, hotărâri și regulamente interne specifice”.

Articolul Integrarea Codurilor administrative în sistemul legislativ actual al României. Scurte considerații, semnat de lect.dr. Mircea Ursuța, propune cititorului câteva scurte considerații cu privire la modalitatea în care, în ipoteza în care se va începe efectiv procedura de adoptare a Codurilor administrative, aceste proiecte ar trebui corelate cu actuala legislație a României astfel încât intrarea acestora în vigoare să se facă fără dificultăți și fără a produce conflicte cu legislația existentă privită atât ca sistem de drept pozitiv, cât și ca un sistem de principii creionate în decursul anilor prin contribuția practicii judiciare și a doctrinei în materie.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.