Odată cu apariţia celui de-al doilea volum din seria Cinema 2. Imaginea-timp, cititorii români au în sfârşit acces la integralitatea celui mai semnificativ demers analitic şi teoretic al cărui obiect a fost cea de-a şaptea artă, în decursul istoriei sale. Conceput ca o sumă de mare anvergură, dipticul lui Gilles Deleuze nu schimbă doar abordarea filosofică a celor două concepte de bază ale fiinţării omului în lume, „spaţiul”(Imaginea-mişcare) şi „timpul” (Imaginea-timp), din perspectiva mutaţiilor gnoseologice produse de apariţia cinematografului, ci vine şi cu o multitudine de interogaţii conexe: dragostea, moartea, politicul, adevărul, vorbirea. Toate sunt însă abordate pornind de la filme, de la modul în care cinematograful a ştiut să elaboreze o eficientă gândire în act. Or, în fond, meritul suprem şi puterile gândirii cinematografice sunt de „a ne reda credinţa în lume”, aşa cum susţine Deleuze însuşi. (Ioan Pop-Curşeu)

Gilles Deleuze (1925-1995), celebru filosof francez, interesat deopotrivă de filosofie, literatură, cinema şi arte vizuale. Din opera sa, produsul unei gândiri intelectuale extrem de originale, au fost traduse în limba română următoarele titluri:

Diferenţă şi repetiţie (Minuit, 1969; Babel 1995),
Ce este filosofia? (împreună cu Felix Guattari; Minuit, 1986; Pandora M, 1998),
Foucault (Minuit, 1986; Idea Design & Print, 2002),
Nietzsche (Presses Universitaires de France, 1965; ALL, 2002),
Nietzsche şi filosofia (Presses Universitaires de France, 1962; Ideea Europeană, 2005),
Tratative (Minuit, 1990; Idea Design & Print, 2005),
Kafka. Pentru o literatură minoră (împreună cu Felix Guattari; Minuit, 1975; Art, 2007),
Capitalism şi schizofrenie. Anti-Oedip (I) (împreună cu Felix Guattari; Minuit, 1972; Paralela 45, 2008).