Economia de piața este strans legata de conceptul de „stat de drept”. Expresia „stat de drept” nu reprezinta doar o formula juridica abstracta, ci desemneaza o realitate concreta, acea forma de organizare a puterii de stat raționalizata prin raportarea ei constanta și efectiva la sistemul de legi și la principiul respectarii libertaților individuale. Daca in mod curent expresia „stat de drept” este folosita doar pentru a exprima opoziția dintre regimurile democratice și dictatoriale, teoria statului de drept evoca un sistem in care statul reprezinta personificarea unei ordini juridice care are la baza principiul ierarhizarii normelor.

Cultul legii implica o noua viziune asupra democrației, care nu mai este doar un instrument intre altele, ci devine in societațile contemporane o forma de participare a cetațenilor la luarea deciziilor și de garantare a drepturilor și libertaților. Statul de drept devine astfel un element esențial al unei democrații largite, in care noi actori iși fac simțita prezența. Insa orice ordine juridica este lipsita de suport in masura in care nu iși gasește fundamentul in societate.

Afacerile, tranzacțiile comerciale sunt de esența economiei de piața. Statul nu intervine, de regula, ca actor in lumea afacerilor. Acesta se marginește la a prestabili cadrul in care se desfașoara afacerile, supravegheaza respectarea principiilor concurenței loiale și intervine in momentul in care sunt incalcate normele legale imperative.

Din punct de vedere al intrepatrunderii intre drept și economie, anii ’60 au adus o serie de clarificari și au generat organizarea disciplinelor „Analizei economice a dreptului”. In anul 1961 au aparut doua articole care au schimbat lumea gandirii juridice. Cand Ronald Coase de la University of Chicago și Guido Calabresi de la University of Yale au publicat articolele lor – „The Problem of Social Coast”, respectiv „Some Thoughts on Risk Distributions and the Law of Torts” –, lumea juridica a ințeles esența mesajului comun al unui jurist și al unui economist. Analiza economica a dreptului incearca sa explice dreptul plecand de la definirea economiei de piața. Susținatorii acestei discipline analizeaza principiul optimalei alocari a resurselor pentru aplicarea coerenta și eficienta a dreptului. „Costurile sociale” trebuie internalizate, iar costurile tranzacțiilor trebuie minimalizate.

Pentru economiștii mișcarii drepturilor de proprietate, dreptul nu este altceva decat o activitate sociala al carei scop este de a contribui la creșterea surplusului economic prin definirea regulilor care contribuie la scaderea nivelului costului tranzacțiilor in interiorul societații.

Michael Adams a devenit profesor de drept al economiei in 1986 la Facultatea de Economie a Universitații din Hamburg. Stilul lui Adams este de a aplica concret formule economice pentru a analiza eficiența masurilor legale. Ori de cate ori se face apel la reglementarea juridica a afacerilor, doctrina incearca sa gaseasca formule justificative de definire a faptelor sau actelor de comerț pentru a integra ansamblul reglementarilor privind afacerile in categorii precum: dreptul comercial, dreptul afacerilor, dreptul economiei etc.

Studenții economiști trebuie inzestrați cu instrumentele juridice utile ințelegerii fenomenului economic, fiind necesar sa li se prezinte instituțiile fundamentale ale dreptului privat, dar și public, pentru a reuși sa deprinda abilitațile de analiza, prospecție și anticipare ale intregului spectru al economiei. Intr-un secol in care afacerile se deruleaza in timp foarte scurt, este greu de presupus ca fiecare manager sau economist se poate consulta in timp util cu un jurist.

Cu toate acestea, disciplinele propuse pana acum de planurile de invațamant din Romania, reunite sub denumiri incitante, nu ofereau in fapt decat fundamente teoretice precum definirea faptelor de comerț sau prezentarea societaților. Din perspectiva reformelor de sub egida procesului de la Bologna, am gandit acest curs universitar pentru economiștii care ignora legendara diviziune romanica drept public-drept privat, incercand sa surprinda mai mult prezentarea textelor legale, interpretarile jurisprudențiale și bunele practici in domeniul afacerilor din state membre ale Uniunii Europene.

Vom aplica in aceasta carte principiile lui Michael Adams și ale altor autori americani, incercand sa ieșim din sfera teoriei și asumand pragmatismul economic aplicat dreptului.
Concluzionam cu o remarca a celebrului profesor Richard Posner: „Cand eram student al Facultații de Drept, dreptul imi semana cu un ansamblu de reguli, proceduri și instituții nerelaționate. Științele economice mi-au relevat «structura profunda» a dreptului care genera coerența”.