În cadrul de deschidere al primei nuvele din „Sub semnul Capricornului”, Corto este captivul unei lentori feline. Pentru cel care este căpitanul propriei sale nave, nimic nu este încă scris. Ceea ce urmează este istoria pe care o descoperă pas cu pas.

Departe de Marele război, în acest colț în care lumile comunică muzical, Corto este mediatorul ideal, cel care poate merge acolo unde nimeni altcineva nu ar putea pătrunde. Ereditatea sa compozită, strat după strat de legende, îl apropie de ereditatea barocă a ființelor pe care le va întâlni. Cu aerul său de pirat romantic, cu detașarea ironică pe care nu o părăsește niciodată, Corto este protejat de armura-i imposibil de străpuns.

Universul din aceste proze caraibiene ale lui Corto este plasat sub flamura magiei și a metisajului. Între Brazilia, Guyana și insule se întinde teritoriul în al cărui trup este gravat semnul dublu al tragediei și al miracolului. Trauma sclaviei, cruzimea sângeroasă care îi definește trecutul sunt patul germinativ din care se ivește edificiul vrăjit și enigmatic al sensibilității afro-caraibiene. Acolo unde europenii, prizonieri ai rațiunii lor oarbe, au văzut doar superstiție, Pratt celebrează în suita sa de texte energia și vitalitatea limbajului ce redă lumii sensurile ei ascunse.

Pratt este, în ciclul lui Corto, pelerinul fascinat de vestigiile pe care imaginația veacurilor trecute le lasă în urma sa. Bahia, spre care se îndreaptă straniul echipaj marin, convocat la întâlnire de mesajele lui Ogoun Ferraille, este locul în care se află concentrate sevele acestei Africi exilate de sclavie în Americi, o Africă ce reunește barocul și macumba în matricea muzicală și fantastă a vrăjii și invocațiilor. (Ioan Stanomir, fragment din prefață)

Traducere de Mircea Mihăieș/ Prefață de Ioan Stanomir

Hugo Pratt s-a născut la 15 iunie 1927, la Rimini, în Italia, dar și-a petrecut primii ani la Veneția, într-o familie cu rădăcini engleze, franceze, evreiești și chiar turcești. Copilăria, profund atașată de acest oraș extraordinar, îi este marcată de omniprezența fascismului, căruia îi opune o puternică înclinație spre evadarea în imaginar. Este interesat de ezoterism, precum mulți dintre membrii familiei sale, unii francmasoni ori cabaliști, dar și de banda desenată, literatură și film.

Între anii 1937 și 1943 descoperă Abisinia (Etiopia de azi) ca urmare a primirii unui post de funcționar colonial de către tatăl său. La 14 ani, tânărul Hugo a fost obligat de regimul fascist să intre în poliția colonială, ceea ce l-a făcut să deteste pentru totdeauna colonialismul, dar i-a prilejuit și întâlnirea cu o diversitate de oameni și culturi.

După război, a revenit la Veneția, unde a colaborat între 1945 și 1949 la Asso di Picche, o revistă editată de desenatorii și artiștii reuniți în așa-numitul "Grup de la Veneția". Din 1949 a trăit în Argentina, dar a călătorit și în Statele Unite, în Antile și în cea mai mare parte din America de Sud. A revenit în Italia în 1962 și s-a dedicat din plin pasiunii sale pentru banda desenată. În iulie 1967, în revista Sgt. Kirk e publicată "Balada mării sărate", prima bandă desenată în care apare Corto Maltese.

Pentru o perioadă lungă, între 1970 și 1984, activitatea sa se derulează în cea mai mare parte în Franța. Corto Maltese devine protagonistul unei serii de aventuri publicate la început (1970—1973) de revista Pif, apoi și de alte reviste și edituri din Franța și Italia. Datorită lor, Corto Maltese își dobândește celebritatea de erou neconvențional și îi aduce creatorului său recunoașterea criticii de specialitate și a unui public uriaș.

Din 1984, Hugo Pratt a locuit în Elveția, unde a continuat să creeze bandă desenată, să ilustreze cărți, să picteze sau să scrie romane. A murit de cancer la 20 august 1995.

Vârsta recomandată: peste 12 ani.