Numarul curent trateaza tema utopiei, prin intermediul unei multitudini de abordari stiintifice, menite sa sublinieze dimensiunea sa dubla, teoretica si institutionala. Utopia, care ia forma unui proiect de reinnoire civila si culturala, este adusa din nou la lumina, dupa mai bine de cinci sute de ani de la opera lui Thomas More, Utopia (1516), de catre autori extrem de relevanti (Platon, More, Kant).
Ca un ideal al unei societati sau al unei comunitati perfecte, adesea in afara istoriei, situata intr-un loc inexistent, utopia politica reprezinta o propunere curajoasa de a urma ideea de bunastare a omenirii bazata pe un model de justitie, pace, toleranta, armonie, care pare inaccesibil. La baza acestui gen literar-politic, codificat in epoca moderna, motivatiile culturale si critice actioneaza cel putin in ideea de a crea o alternativa, care se maturizeaza pe durata procesului de cautare a increderii in om si in depasirea unei forme specifice de ordine politico-sociala, care pare inevitabila. Volumul propune, de altfel, o reflectie mai generala asupra vitalitatii extraordinare a acestui limbaj politic, asupra bogatiilor sale teoretice, asupra actualitatii sale. Utopia intruchipeaza un termen de comparatie cu istoria, o modalitate de a construi diferenta, pornind de la imaginatie, momentul primordial al oricarui nou inceput. Contributori:
Francesco Alicino, William J. Connell, Emanuel Copilas, Anna Rita Gabellone, Sabau Gelu, Hadrian Gorun, Paulo Butti De Lima, Laura Mitarotondo, Alexandru Muraru, Daniele Maria Pegorari, Teodora Prelipcean, Francesca Russo, Flavio Silvestrini, Daniele Stasi, Dan Sultanescu, Silvio Suppa, Bogdan Teodorescu, Francesco Vitali |
