Ieri
Timp de douazecisinoua de ani mi-am trait viata in Romania, tara Contelui Dracula, dupa povestea inventata de autorul sau, Bram Stocker, sau, dupa cum este cunoscuta mai recent, natiunea condusa de Ceausescu.

Astazi
Urmatorii douazecisinoua de ani i-am parcurs in tara artei, soarelui, Abel Canto-ului si a gastronomiei, Italia, si, in sfarsit, in tara cu istorie milenara, plina de traditie si multiculturalitate, Marea Britanie.
Trecutul Zidului din Berlin si a Cortinei de Fier a fost uitat cu prea multa rapiditate si facilitate intr-o lume in care totul se scurge frenetic si iute. Am vrut sa aduc un omagiu acelui trecut trait cu dificultate de multi, precum si acelei tari care are un mare trecut de povestit.
Cresterea copiilor intr-o lume libera mi-a permis sa fac o comparatie cu aceea in care eu mi-am petrecut adolescenta si sa analizez diferentele si similitudinile cotidiene intre oameni si locuri. Un ansamblu de incursiuni, pline de amintiri, in care amarul cotidian este indulcit din cand in cand de momente de liniste si unde, cu aluzii ironice si distractive, caut sa fac cunoscut copiilor mei si celor ce nu au avut cum sa traiasca experientele mele cat a fost de dificila viata, intr-o lume atat de diferita de cea de astazi.

Fragment din cartea: The Bridge - Memorii din timpuri si locuri diverse - Adrian Tuchel

Cateodata se intampla sa nu reusesc sa gasesc cartea dorita, cum ar fi romanele de tip Western de Karl May. Eram elev si, la scoala, romanele despre indieni si albi, cu Winnetou si Old Shatterhand, erau printre cartile cele mai citite. Erau carti scrise si tiparite in Germania inainte de razboi, folosindu-se caractere gotice si era imposibil sa le gasesti tiparite in forma moderna.
Școlarii isi dadeau cartea unul altuia, intr-o lectura pe furis sub bancile din clasa, deoarece actiunea era intotdeauna atractiva si deosebit de captivanta. Cu atat mai mult doream sa tragem cu ochiul si sa ne continuam lectura, astfel ca am reusit, intr-un timp destul de scurt, sa ma familiarizez cu aceste caractere folosite in trecut. Mai aveam unele probleme cu majusculele de la inceputul paragrafului, dar a fost o metoda prin care am invatat sa citesc stilul gotic.
Numai literele majuscule erau greu de inteles la prima vedere, si asta din cauza multelor infl orituri decorative dar urmarind continutul propozitiei, se intelegea totul fara prea mari difi cultati.
Astazi, in sfarsit, am reusit sa cumpar pentru cei doi baieti ai mei aceste romane citite de mine in tinerete si traduse acum in engleza. In librariile din orasul meu natal se gaseau diferite colectii de carti de buzunar la un pret cu adevarat accesibil, intotdeauna la cinci lei; in avans erai informat care vor fi titlurile din urmatoarea aparitie.
Daca erau „valabile”, adica interesante, erau vandute pe ascuns, „pe sub mana”, de parca ar fi fost marfa de la bursa neagra.
Sa-l cunosti personal pe vanzatorul din librarie era indispensabil, ca si obligatia de a face cumparaturi cu amabilitate, nefi ind excluse micile atentii sau cadouri si, mai presus de orice, sa fii un client fidel