Autoarea are o viziune umanistă asupra existenţei, aşa cum se practica în Grecia Antică. Omul este situat în centru societăţii şi personalitatea sa trebuie formată şi dezvoltată armonios, prin învăţământ, atât spiritual cât şi fizic.

Societatea, în funcţie de modul cum e condusă, poate avea perioade de progres sau de regres. Peisajul societăţii actuale ne oferă exemple din ambele categorii. Europa Occidentală, America de Nord şi Australia, Japonia şi altele prin democraţiile autentice adoptate, promovează dezvoltarea personalităţii şi ridică civilizaţia şi cultura la cote remarcabile. Ţările Europei de Est (foste comuniste), ale Africii şi Americii de Sud etc. nu au reuşit să creeze condiţiile necesare dezvoltării continue.

În procesul formării şi dezvoltării personalităţii, învăţământul are rol prioritar.

În dezvoltarea pozitivă a societăţii, rolul creaţiei (spirituale şi materiale) devine foarte importantă. Pentru ca societatea să fie armonioasă, umanistă, accentul trebuie să cadă pe valorile spirituale. Ţările în care materialismul şi ateismul au triumfat, în perioada comunistă, s-au dovedit falimetare economic. Statul, ca unic prorpietar, supus unei doctrine politice aberante, s-a dovedit cel mai prost administrator. Progresul nu poate fi adus decât de o economie de piaţă în condiţiile unei concurenţe loiale.

Sincopele din dezvoltarea unei ţări se datorează clasei aflate la putere şi care pun interesele personale mai presus decât ale naţiei. Clasa dominantă, coruptă, demagogică şi arogantă se îmbogăţeşte pe spezele statului în timp ce populaţia se pauperizează. Problema clasei conducătoare este una de mentalitate, deci morală.

Galina Martea îşi exemplifică analizele economice și sociale în cazul concret pe care l-a cercetat cel mai amănunţit, situaţia Basarabiei. Deşi concluziile sunt negative, analizele pertinente izvorăsc din cel mai înalt patriotism. Clasa conducătoare din Republica Moldova este criticată pentru că a adus ţara în impas. Statisticile dovedesc, pe baza indicatorilor economici, că nivelul de trai din Basarabia este cel mai scăzut din Europa.

Desbinării populaţiei, sub acţiunea clasei conducătoare corupte, i-a căzut victimă, din păcate şi intelectualitatea, cea care trebuia să fie la cârma ţării. Autoarea consideră o urgenţă înfiinţarea unui Comitet al Salvării Naţionale care să retrezească sentimentul unităţii naţionale a românilor. Şansa redresării economice şi integrarea europeană a Basarabiei constă în unirea cu România, pentru care autoarea militează ca membră a Consiliului Unirii. Momentul propice ar fi anul 2018 când se vor serba 100 de ani de la constituirea României Mari.

Multe din concluziile Galinei Martea privind situaţia economică-socială precară din Basarabia, sunt, din păcate, valabile şi în România.

Prin Universul umanităţii – evoluţie şi involuţie, Galina Martea realizează o cercetare dinamică şi complexă asupra societăţii contemporane.

Textele sunt astfel selectate încât să realizeze o viziune unitară asupra relaţiilor sociale de astăzi.

Autoarea consideră lumea de sorginte divină, deci perfectibilă. Între om şi natură, deşi există compatibilitate, se instaurează o relaţie de subordonare care poate impieta asupra armoniei planetei. Depinde de om cum gestionează această relaţie.

În ceea ce priveşte armonia unei societăţi sănătoase, autoarea afirmă: „Pentru a menţine echilibrul decent al vieţii prin procesele evoluţiei este necesar să creăm continuu acele valori care să ne motiveze existenţa prin cele mai civilizate forme ale dezvoltării umane”.

Cartea incită cititorii la meditaţí şi acţiune unionistă.

Lucian Gruia,

Membru al Uniunii Scriitorilor din România