De la masurile conservatorii, trecand cu atentie prin actiunea oblica, pana la actiunea pauliana, cartea este un ghid pentru practicienii si teoreticienii dreptului.

Cartea este bazata pe experienta profesionala de judecator a autorului si pe o bogata consultare a jurisprudentei instantelor romanesti si din alte tari. In plus, ea ofera o abordare inedita a actiunii oblice si a actiunii pauliene, analizand, pe rand, toate institutiile dreptului civil, pornind de la reglementarea Codului civil din 2009, dar facand paralele si identificand diferentele fata de sistemul Codului civil anterior.

Lucrarea este deosebit de utila, deoarece se apleaca si asupra unor institutii din procedura civila, dreptul penal si procedura penala, actiunea oblica si cea pauliana fiind forme prin care pot fi invocate institutii apartinand altor ramuri de drept. Autorul ofera si o abordare sintetica, examinand probleme mai abstracte – de exemplu, formularea unor actiuni oblice inlantuite cu actiuni pauliene ori numai intre ele – sau probleme care presupun analiza simultana a mai multor institutii de drept.

Formatia de practician a autorului i-a ingaduit sa deceleze elementele inedite care rezulta din aceasta corelare, sesizand nu numai subtilitatea teoretica a unor constructii juridice, ci si relevanta lor practica. Ca urmare, inventarul restrans al normelor din Codul civil care guverneaza actiunea oblica si actiunea pauliana a fost largit prin normele altor institutii care, in mod direct sau indirect, creeaza un spatiu de utilizare pentru aceste doua instrumente juridice. Persoana fizica, persoana juridica, dreptul familiei, succesiunile, garantarea obligatiilor, prescriptia extinctiva sunt asemenea institutii din care autorul desprinde perspective noi si utile pentru examinarea actiunii oblice si a actiunii pauliene.

Scrisa intr-un stil limpede si cursiv, lucrarea contine un capitol privitor la dreptul de gaj general al creditorului – pentru care nu a existat o analiza cuprinzatoare in doctrina –, un capitol referitor la masurile conservatorii asupra patrimoniului debitorului – atat in reglementarea din legislatia civila actuala, cat si din cea anterioara –, precum si un capitol de drept comparat, in care sunt analizate institutiile similare din dreptul francez, italian si german.

Toate capitolele fac trimitere la jurisprudenta cea mai recenta a instantelor nationale, dar si la jurisprudenta veche, consacrata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a curtilor de apel, precum si a instantelor franceze.