Ioan Gheorghe Brad – Unde dorm fotonii noaptea? Ingenuu! Se spune despre cine ajunge mergând în genunchi la marginea curcubeului ca î i poate vedea dorința devenind realitate. Nu se spune însa nimic despre cel care genereaza curcubeul. Hai sa-l cunoaștem! Ajuns la vârsta senectuții, Radu se pornește, cu preparațiile minime solicitate de un asemenea demers, în aventura reconstituirii din memorie a momentului de cotitura al adolescentului care este pe calea maturizarii. O face simplu, prin întoarcerea ochiului interior spre sine însuși și prin sinceritatea mirării care are recul în suita de întrebari și îndoieli care nu-i dau astâmpăr. Dincolo de problematizarea spiritului frământat de multitudinea chestionarilor cu iz filozofic, găsim un tânar frumos, sensibil, plin de curaj care își deschide sufletul spre lume și oameni, dar în special spre frumosul natural, direct din realitatea imediată. Nu se conceptualizează nimic. Nu se alunecă spre teoretizare. Dar meritul lui Radu este de a primi și de a încerca sa convertească frumosul într-o punte de comunicare între oameni. El vrea să salveze farmecul și splendoarea vieții în clipe unice, efemere din care sa construiască locuri de întalnire între suflete. Dorește să descrie momentul de grație în care ființa plăpândă a omului realizeazaă un arc electric la atingerea cu cel de-o seama lui.