Pentru Gisele Vanhese, Meridianul balcanic este tocmai "acest loc fantasmatic ale carui vestigii sunt pastrate in texte ca intr-un palimpsest", imbinand "cele mai vaste taramuri cu o spiritualitate unica", adica un cerc traversand inima Europei pentru a reuni regiuni cu o istorie comuna, cu o literatura si un folclor similare si care se intinde, astazi, din Albania pana in Calabria si Sicilia. Din interiorul cercului astfel descris, autoarea distinge mai multe mituri/imagini de interes pentru cultura occidentala, carora le consacra pagini substantiale. Dintre acestea, ii retine atentia in mod deosebit tema folclorica a Fratelui-strigoi, generand un veritabil nucleu mitic indeosebi in Romania si Albania, dar si in rescrierile demarand din prima jumatate a secolului al XIX-lea si care au facut, apoi, epoca in modernism si postmodernism, la scriitori precum Lucian Blaga, Ismail Kadare, Besnik Mustafaj, Marguerite Yourcenar si Felicia Mihali. Nu ramane, in finalul lucrarii, fara ecouri nici imaginea Orientului: comparatistul stabileste similitudinile si diferentele fundamentale, asa cum apar ele in lumina unor poeme precum Les Orientales de Victor Hugo si Florile Bosforului de Dimitrie Bolintineanu. |