„Volumul Filmul tranziției. Contribuții la interpretarea cinemaului românesc „nouăzecist” a fost gândit ca un fel de prequel la Politicile filmului, un alt volum colectiv, apărut la Editura Tact în 2014. Cinemaul românesc investigat în Politicile filmului era, desigur, acel cinema care ajunsese în câțiva ani să fie fenomenal de bine cotat în palmaresurile marilor festivaluri de film și ale criticii internaționale. Cu totul altfel stau lucrurile cu obiectul de analiză al prezentului volum – cinemaul perioadei de „tranziție” (în lipsa unui cuvânt mai bun) de la epoca socialistă la epoca „noului cinema românesc” (adică redefinit estetic și reașezat instituțional după anul 2000). La fel ca în cazul volumului anterior, Filmul tranziției reunește autori cu formații academice și interese intelectuale destul de diverse – specialiștilor în cinema adăugându-li-se filosofi, filologi, jurnaliști și istorici. Pariul este ca această multiplicare a instrumentelor de cercetare și de analiză să producă idei noi, cunoaștere nouă, să ilumineze puternic, provocator, dincolo de clișee, „filmul tranziției” – atât cel care a rulat în cinematografe, cât și cel care s-a desfășurat în afara lor.” (Andrei Gorzo & Gabriela Filippi)

Texte :

Comori ascunse. Receptarea după 1989 a filmelor interzise în perioada comunistă (Gabriela Filippi); Autorul colectiv (Costi Rogozanu); Naționalism și negaționism în cinemaul românesc. Strategii discursive pre- și post decembriste (Raluca Durbacă); Istorie și conștiință de clasă medie în filmele românești ale anilor ’90 (Alex Cistelecan); „De mult vreau să te fut”. Sexul femeilor și puterea bărbaților în filmul de tranziție (Iulia Popovici); Anticomunism – rețeta noastră secretă. Filmele anilor ’90 (Claudiu Turcuș); Memorialul durerii: istoria ca maniheism (Alexandru Matei); Deceniul autorilor. Ce s-a întâmplat cu filmul românesc în anii ’90? (Radu Toderici); De la curatoriat la canon în cinematografia românească a anilor ’90 (Mihai Fulger); Avatarurile cinematografiei de tranziție. Studiu de caz R.A. CINEMAROM (Bogdan Jitea); Unde a dispărut documentarul românesc în anii ’90? (Andra Petrescu); Estetica disperării (Ionuț Mareș); 1990-1994. Primul cincinal de comedie română liberă (Cătălin Olaru); Deconstructing Nae. Fragmente pentru o istorie a filmului comic în tranziție (Christian Ferencz-Flatz); Debuturi, rebuturi și reconsiderări. Trei filme din anii ’90 citite în 2017 (Andrei Șendrea); Daneliuc prizonierul (Andrei Gorzo)

Coordonatori:

ANDREI GORZO (n. 1978). A studiat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București și la New York University. Doctor în cinematografie și lector universitar, cercetează și predă istoria cinematografului și a ideilor despre cinema la UNATC, la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii al Universității București și (în perioada septembrie 2017-ianuarie 2018, ca beneficiar al unei burse de cercetare Fulbright) la Stanford University. A coordonat volumul colectiv Politicile filmului. Contribuții la interpretarea cinemaului românesc contemporan (Tact, 2014; împreună cu Andrei State). Cele mai recente publicații: Imagini încadrate în istorie. Secolul lui Miklós Jancsó (Tact, 2015) și „O vară de neuitat”: un studiu critic (Societatea Culturală NexT-LiterNet, 2017).

GABRIELA FILIPPI (n. 1987). Doctorand și asistent universitar în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. În perioada 2009-2016 a fost redactor al revistei Film Menu. În ultimii ani a colaborat în cadrul mai multor proiecte de educație cinematografică dedicate publicului tânăr: „CinEd”, „Éducation a l’image” și „Filme pentru liceeni”. A publicat lucrarea „Cea mai fericită fată din lume”: un studiu critic (Societatea Culturală NexT, 2017).