„Împăr ț it în două sec ț iuni, intitulate
Lectură ș i literatură , respectiv
Istorie vs. rememorare, volumul acesta cuprinde eseuri dedicate unor scriitori ai epocii contemporane, a căror operă am citit-o (ori am recitit-o) adesea. Prima parte a căr ț ii este centrată asupra unor texte reprezentative apar ț inând câtorva autori preocupa ț i de diferitele aspecte ale rela ț iei dintre cititor ș i text ș i, deopotrivă, de semnifica ț iile pe care elementele livre ș ti le primesc în contextul literaturii prezentului. Astfel, de la Octavio Paz, Anthony Burgess, J.M. Coetzee, Jeanette Winterson sau Alessandro Baricco ș i până la Jay Parini, Dario Fo ori Amos Oz, se va vedea că lec ț ia marii literaturi este întotdeauna esen ț ială pentru configurarea orizonturilor textului contemporan. Care, cel pu ț in la unul dintre nivelurile sale, reprezintă ș i un efort de a reciti ( ș i de a reinterpreta) ceea ce s-a scris în epocile anterioare. Cea de-a doua sec ț iune a căr ț ii de fa ț ă analizează, mai cu seamă din perspectiva raportului stabilit între istorie ș i rememorare, scrieri ale unor autori proveni ț i din spa ț ii culturale diferite, precum Boris Pahor, Ismail Kadare, António Lobo Antunes, Miguel Delibes, Javier Marías sau James Meek, pentru a eviden ț ia, în fiecare caz în parte, rolul amintirii, al înregistrării exacte a evenimentelor petrecute, dar, deopotrivă, al imagina ț iei creatoare, mai ales prin raportare la mecanismele istoriei ș i ț inând seama de modul în care aceasta influen ț ează destinul omenesc.
«Nici memoria nu se mărginește la simpla amintire și nici imaginația nu inventează mereu», afirma scriitorul spaniol Antonio Muñoz Molina într-unul din eseurile sale. Și e adevărat; căci, fără a se mărgini la simplul demers al relatării exacte, memoria dă consistență literaturii, orientând lectura spre teritorii (și sensuri) care, altfel, ar putea părea situate sub semnul exclusiv al imaginației. Iar parcurgându-le, cititorul intuiește, treptat, jocul identităților mereu în mișcare ce alcătuiesc existența cotidiană și literatura zilelor noastre, pentru a se înțelege pe sine și, în egală măsură, pentru a-și găsi locul potrivit în lumea din jur.”
Rodica Grigore