Revenind la cruda realitate, dindu-si seama ca ramasese singura in masina alaturi de un om ce arata la fel de ciudat ca si orasul in care o adusese, Deona se grabi sa coboare. Trinti portiera cu zgomot si cu pasi marunti, nesiguri, se apropie de poarta metalica. Avea privirea trista si inima strinsa. Pasind pe poarta pe care Sam o deschisese cu ceva greutate, cu o mina atinse fierul rece. Se infiora. Interiorul curtii era pavat cu aceleasi dale din piatra pe care le observase pe tot drumul. Trecind dincolo de poarta sinistra, in fata ei se ridica cladirea din piatra alba in care ea urma sa locuiasca.