Întrebarea pe care vreau s-o schiţez în această carte este una din cele care mă tulbură adânc, ea mi se pare insoLubiLă în stadiul actual al cunoştinţelor mele şi îmbracâ aspectul grav at unei ciudăţenii istorice. Poate fi formulată cât se poate de simplu: cum se face că dezvoltarea societăţii creştine şi a Bisericil a dat naştere unei societăţi, une cvilizaţii, unei culturi, în totală opoziţie cu ceea ce citim în Biblie, cu ceea ce constituie textui indiscutabil al Torei, al profeţilor, al lui Iisus şi al lui Pavel în acelaşi timp? Am zis bine, în totală opoziţie. Câci contradicţia nu se manifestă doar într-un singur punct, ci în toate punctele. Aşa "incât, pe de o parte, creştinismul a fost acuzat de o mulţirne de greşeli, de crime şi de minciuni, străine de spiritul texteior şi al inspiraţiei originare, iar, pe de altă parte, Revelaţia a fost modelată progresiv, reinterpretată în practica de zi cu zi a creştnătăţii şi a Bisericii. Criticii n-au vrut să ia în considerare decât această practică, această realitate concretă, refuzând să se refere la adevărul Scripturilor. Or, nu este vorba doar de deviere de la acesta, ci de o contracicţie radicală, esenţială, de o veritabilă subminare."

Jacques Ellul