„Prin descrierea socialismului atât ca imaginea răsturnată a capitalismului, cât și ca imaginea răsturnată a postsocialismului, Europa Centrală și de Est a ajuns să fie reprezentată ca un loc cu procese sociale aparent diferite calitativ de restul lumii. Aceste narațiuni au fost coproduse de intelectuali occidentali și estici, însă nu sunt excepționale, din contră aceste forme de insulizare pot fi regăsite și în relație cu alte regiuni periferiale. Cartea își propune o reevaluare a conceptelor centrale care definesc regiunea Central și Est Europeană în perioada socialismului real existent. Pornește de la cazul României, mai precis al orașului Cluj și a reconstruiește conceptele sociologice centrale legate de socialism.

Socialismul a fost cel mai adesea descris ca un sistem autarhic. Industrializarea și urbanizarea păreau instrumentele principale prin care a fost decupat un spațiu intern, autonom, controlat de partidele comuniste. România a fost adesea tratată ca un caz exemplar al acestei teze. Analiza aceasta a arătat că nu putem să ne bazăm pe opoziția facilă dintre autonomie și dependență. Chiar dacă economia politică socialistă a avut propriile mecanisme endogene de creștere, ele trebuie evaluate și descrise în conjuncție cu procesele economice globale la care aceste economii participau de pe o poziție periferică.”
Norbert Petrovici (născut 1980), doctor în sociologie la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Este membru al Facultății de Sociologie și Asistență socială din Universitatea „Babeș-Bolyai” și este specializat în sociologie urbană și organizațională.