Centenarul Marii Uniri și al sfârșitului Primului Război Mondial ne oferă anul acesta prilejul de a readuce în atenția cititorilor scrierile ostășești ale lui Henri Stahl. Scriitorul, locotenent în rezervă în timpul Primului Război Mondial, descrie existența „celor mici”, după cum îi numea Nicolae Iorga, a soldaților simpli, „ce dau unei oștiri nu numai vitejia și supunerea, dar și voioșia și seninătatea”, acei „bieți oameni care rabdă mai mult decât ceilalți și, la întâmplare, pot dovedi că și din punctul de vedere moral, pot mai mult decât ei”.

Țăranilor tăcuți și harnici, ce și-au lăsat în grabă gospodăriile pentru a se prezenta la post din prima zi de mobilizare, li se opun bucureștenii flecari, „învârtiții” și lașii, cei care prin orice mijloace caută să scape de corvoada datoriei. Numele și vorbirea personajelor trădează ocupații și etnii diferite. În curând toți se vor înfrăți sub „puterea uniformei”, în lupta comună pentru apărarea aceluiași steag.

Textele lui Stahl emană bunătatea și umanitatea omului drept și curajos. Descrierile lungi și trăirile intense sunt completate de dialoguri savuroase și situații neașteptate. Tristețea se îmbină cu veselia, deznădejdea cu speranța. Umorul fin nu ponegrește, ci încurajează, făcând suportabilă „grozăvia războiului”. Atenția pentru detaliu, obiecte, gesturi, expresii,
cuvinte, denotă sensibilitate și inteligență.