Doar patru personalități de origine română figurează în palmaresul celor distinși cu Premiul Nobel, până în prezent. Este vorba de Ioan Moraru, George Emil Palade, Elie Wiesel și Herta Müller. Alții au fost pe punctul de a fi premiați cu această distincție, însă au ratat-o „la mustață”. Printre aceștia se numără Nicolae Constantin Paulescu, Lucian Blaga și Ștefan Procopiu.

Ioan Moraru este singurul român care, în momentul decernării Premiului Nobel pentru pace, pe anul 1985, se afla pe teritoriul țării, fără să fi emigrat. Premiul i-a fost acordat împreunaă cu americanul Bernard Lown și rusul Mihail Kuzin, constituiți în organizația „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”. În timp ce americanul și rusul au fost ovaționați în țările lor pentru performanță, în România lui Ceaușescu, Ioan Moraru a rămas un anonim. Ceaușescu însuși își dorise acest premiu…

Prezentat în enciclopediile lumii ca „om de știință american de origine română”, Gorge Emil Palade a fost laureat al Premiului Nobel pentru știință și medicină în 1974. Este cunoscut ca specialist în domeniul biologiei celulare.

Elie Wiesel s-a născut ca cetățean român la Sighetu Marmației, în anul 1928. După ocuparea Ardealului de Nord, și-a continuat studiile la Debrecen și Oradea, de unde a fost exmatriculat de autoritățile maghiare, ca evreu. La 16 mai 1944, a fost trimis în lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau și Buchenwald. Supravietuitor al Holocaustului, a ajuns scriitor, ziarist și filosof, fiind distins cu Premiul Nobel pentru pace în anul 1986.

Născută în Banat în anul 1953, Herta Müller a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2009. Enciclopediile o citează ca „autoare germană, născută în România”.

În 1956, profesorul Basil Munteanu, aflat la Paris, și poeta Rosa del Conte, au înaintat la Stockholm documentația pentu decernarea premiului lui Lucian Blaga. Tocmai când propunerea era să izbutească, lovitura a venit de la București: statul român nu și-a dat asentimentul pentru premierea poetului, socotit „burghez”.

Academicianul Ștefan Procopiu este cel care a calculat cu un an înaintea savantului Niels Bohr momentul magnetic al electronului, numit și „magnetonul”, ce avea să poarte numele Bohr-Procopiu. Premiul Nobel a fost acordat prietenului său danez pentru simplul motiv că mediile academice române nu s-au ocupat de formalități…

‒ Istoria unor mari ratări, istoria unor mari frustrări… și câteva consolări

‒ Statul român se opune premierii lui Lucian Blaga!

‒ Alți români susceptibili de a primi Nobelul pentru literatură, feat. Norman Manea

‒ Ne vine să… turbăm de furie în cazul lui Victor Babeș

‒ Paulescu și controversa descoperirii insulinei

‒ Ștefan Procopiu pierde în favoarea lui Niels Bohr dintr-o neglijență administrativă

‒ Psihologia consonantistă vs. cibernetică, Ștefan Odobleja vs. Norbert Wiener

‒ Aerodina lenticulară și alte invenții uluitoare ale genialului Henri Coandă

‒ Spectrul de raze X al lui Horia Hulubei

‒ Nicolae Vasilescu-Karpen și primul perpetuum mobile

‒ Și, totuși, ei au luat Premiul Nobel: George Emil Palade, Ioan Moraru, Elie Wiesel, Herta Müller