În ultimii 200 de ani, se observă o orientare tot mai accentuată a medicinei către forme terapeutice mai simple și mai naturale. Acestea, pe lângă faptul că sunt mult mai puțin costisitoare pentru pacienți, respectă niște principii naturale bine structurate încă de pe vremea lui Hipocrate. Se urmărește stimularea capacităților proprii de apărare ale organismelor vii, acea forța vitală despre care vorbește Samuel Hahnemann în Organonul sau.
Din acest punct de vedere, homeopatia, în cele două forme de prezentare ale sale (organică și energetică), reprezintă cea mai profundă terapie naturală. Ea tratează bolnavul, nu boala, individualizând și orientându-se către adevărata cauză a bolii.
Lucrarea de față reprezintă sursa fundamentală de cunoaștere în homeopatie și cea dintâi carte citită de orice medic care face primii pași în practicarea ei. Samuel Hahnemann reușește să adune în această carte întreaga sa experiență din zeci de ani de practică homeopată. Tot ce este important legat de teoria și practica homeopată este prezentat concis de Samuel Hahnemann pe parcursul a 291 de paragrafe.