Proiect editorial dedicat Centenarului Marii Uniri È™i Semicentenarului Echinox, apărut sub egida Muzeului NaÈ›ional al Literaturii Române din BucureÈ™ti Grădini (fragment)

obscură sporeÅŸte în noi greutatea morÅ£ilor
plecaţi să ajungă undeva dedesubtul absenţei lor
ca întunecimea sub partea însorită a norilor

iar prin încăperile unde uitarea continuă
să se îmbibe de mersul lor
aceleaÅŸi podele scot acelaÅŸi sunet imperceptibil
sub paÅŸii ce se trezesc
din neresemnare

în timp ce neconsolatul suflet rămâne
doar insistenţa de a nu găsi o a treia cale

* * *

Dinu Flămând s-a născut la 24 iunie 1947 în Susenii Bârgăului, sat din nordul Transilvaniei, din părinÅ£i ţărani. „Dinu”, ales mai târziu ca pseudonim literar, este contractarea patronimului Anchidim (de la cuvântul grec akindynos – „inofensivul”, „seninul”, „omul sigur”), ce îl desemnează, în calendarul ortodox, pe un martir creÅŸtin care ÅŸi-a sfârÅŸit viaÅ£a aruncat într-un cuptor pe data de 2 noiembrie 341 la curtea împăratului persan Sapor cel Mare. A făcut studii elementare ÅŸi liceale în satul natal, la BraÅŸov È™i la Cluj-Napoca, unde a absolvit, în 1970, Facultatea de Filologie. În timpul studenÅ£iei a participat la înfiinÅ£area cenaclului literar Echinox iar mai apoi a revistei cu acelaÅŸi nume, care va grupa la sfârÅŸitul secolului trecut una dintre cele mai importante miÅŸcări literare din România. Debutează cu poezie în revista Tribuna (1966), apoi începe să publice poezie, critică, reportaje ÅŸi traduceri în mai toate revistele literare ÅŸi publicaÅ£iile centrale: Steaua, ViaÅ£a Românească, România literară, Luceafărul, Amfiteatru, Secolul 20, ArgeÅŸ, Vatra, Convorbiri literare, Ateneu, Cronica, Orizont, Familia, Astra, Ramuri ÅŸ.a. După terminarea studiilor universitare este repartizat în Capitală, la o sucursală a Ministerului Culturii, Centrala cărÅ£ii, care monitoriza toate editurile din Romania, pe acea vreme etatizate în totalitate. Cum refuză să respingă manuscrise pe criterii ideologice ÅŸi nu participă la alegerea unor titluri de cărÅ£i deja tipărite, ce urmau să fie distruse, fiindcă nu mai conveneau regimului, este transferat disciplinar la Editura Enciclopedică, 1971. În acea perioadă supravegherea ideologică se înăspreÅŸte, iar Dinu Flămând se refugiază în comentarii literare ÅŸi în traduceri, pentru a evita desele intervenÅ£ii ale cenzurii în poemele sale. Scurtă ÅŸi naivă trecere (1973-1974) prin redacÅ£ia revistei Flacăra, care se dorea o ÅŸcoală a reportajului social, înainte de a deveni la rândul ei vector de propagandă pentru regimul ceauÅŸist. Un nou transfer, cu caracter punitiv, spre redacÅ£ia revistelor ViaÅ£a studenÅ£ească ÅŸi Amfiteatru. Rămâne la revistele studenÅ£eÅŸti până în februarie 1987, reuÅŸind în acest timp să publice în paginile Amfiteatrului numeroÅŸi tineri scriitori care vor deveni nume de referinţă ale noilor generaÅ£ii, în preajma RevoluÅ£iei din decembrie 89 È™i după aceea. Este destituit după ce publicase cele 4 faimoase poezii ale Anei Blandiana, care ridiculizau regimul comunist. ReuÅŸeÅŸte, totuÅŸi, să se angajeze redactor la revista Secolul 20, până în februarie 1989 când, profitând de o călătorie profesională în Portugalia, cere ÅŸi obÅ£ine azil politic în FranÅ£a. Familia îi rămâne însă ostatecă în România, de unde va putea pleca doar după RevoluÅ£ie. Acordă în primele zile de exil interviuri ÅŸi publică articole în presa franceză, Le Monde,Libération, în care denunţă dictatura din patria sa. Devine corespondent radiofonic pentru Paris al posturilor de radio BBC ÅŸi Europa Liberă. Colaborează intens ÅŸi la Radio France Internationale, unde va fi angajat ÅŸi va deveni, timp de peste două decenii, una din vocile distincte ale presei internaÅ£ionale.
Înainte de plecarea în exil a publicat în Romania următoarele volume:
Poezie: Apeiron, Ed. Cartea Românească, BucureÅŸti 1971, Premiul NaÅ£ional „Mihai Eminescu” pentru cel mai bun volum de debut literar; Poezii, Ed. Cartea Românească, BucureÅŸti 1974; Altoiuri, Ed. Eminescu, BucureÅŸti, 1976; Stare de asediu, Ed. Cartea Românească, BucureÅŸti, 1983.
Critică literară ÅŸi eseu: Introducere în opera lui Bacovia, Ed. Minerva, BucureÅŸti, 1979, reluată apoi ÅŸi adăugită în ediÈ›ia a doua – Ascunsul Bacovia, Ed. Pergamon, BistriÈ›a, 2007; Intimitatea textului, Ed. Eminescu, BucureÅŸti, 1985.
Traduceri: Martin Booth – Polenul insidios, în cooperare cu Liliana Ursu, Ed. Univers, BucureÅŸti, 1977; 20 de poeÅ£i latino-americani contemporani, în cooperare cu Omar Lara, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983.
Semnează, de asemenea, prefeÈ›e ÅŸi postfeÈ›e la diverÅŸi autori români ÅŸi străini.
După schimbarea regimului din România a fost reintegrat în peisajul literar natal, unde începe să publice noi volume de poezie, antologii personale ÅŸi traduceri, în paralel cu activitatea publicistică centrată în special pe politică internaÅ£ională.
Poezie: Viaţă de probă, Ed. FundaÈ›iei Culturale Române, BucureÅŸti, 1998; Dincolo/De l’autre côté, ediÅ£ie bilingvă româno-franceză, în româneÅŸte de Pierre Drogi, cu desene ale sculptorului Neculai Păduraru, Ed. Universalia, BucureÅŸti, 2000; Tags, Ed. Dacia InternaÈ›ional, Cluj-Napoca, 2002; MigraÅ£ia pietrelor, antologie, cu o prefaţă de Ion Pop, Ed. Cartea Românească, BucureÅŸti, 2000, ed. a II-a, 2003; Grădini/Jardins, ediÅ£ie bilingvă, traduceri în franceză de Claudia Fontu, Ed. Idea, Cluj-Napoca, 2005; Frigul intermediar, Ed. Paralela 45, PiteÅŸti, 2006; Opera poetică, antologie selectivă, 2 vol., 2007, tipărită la ChiÅŸinău de Editura Cartier; Umbre ÅŸi Faleze, ediÈ›ie ilustrată cu fotografii de Savina Tarsitano, Ed. Brumar, TimiÅŸoara, 2010; Biopoeme, Editura Academiei Române, antologie ce grupează patru decenii de creaÅ£ie, cu o prefaţă de Eugen Negrici, BucureÅŸti, 2010; Stive de tăcere, antologie ÅŸi postfață de Ion Pop, colecÈ›ia PoeÈ›i laureaÈ›i ai Premiului NaÈ›ional de Poezie „Mihai Eminescu”, Ed. Paralela 45, PiteÅŸti, 2011; Stare de asediu, ediÈ›ia a II-a, revizuită, prefață de Mircea Martin, Ed. Åžcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015; Veghea ÅŸi Somnul. Un an de sonete, viziune grafică de Mircia Dumitrescu, Ed. Åžcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016; Primăvara la Praga, elegii, epigrame, satire, Ed. Tracus Arte, BucureÅŸti 2017.
Traduceri ale poemelor sale în alte limbi: Estado de sitio, traduceri în spaniolă de Omar Lara, Ed. Lar, Madrid, 1983; Poeme în apnee/Poèmes en apnée, antologie bilingvă, traduceri, prefaţă ÅŸi postfaţă de Pierre Drogi, Ed. La Différence, Paris, 2004; De l’autre côté, în antologia Eclats, 5 poètes roumains, traduceri în franceză de Pierre Drogi, ed. Comp’act, Paris, 2005; În refracÅ£ia realului/In the Refracting Real, antologie bilingvă, selecÅ£ie ÅŸi traduceri în limba engleză de Olga Dunca, cu o prefaţă de Nicolae BăciuÅ£, Ed. Tipomur, Tg. MureÅŸ, 2006; Corzi/Superstrings, ediÅ£ie bilingvă, traducere în limba engleză de Olga Dunca, Ed. Ideea europeană, BucureÅŸti, 2007; Există oare viaţă înainte de moarte?/Haverá vida antes da morte?, ed. bilingvă, traduceri în portugheză de Teresa Leitão, cu o cronică-prefaţă de António Lobo Antunes, Quasi Editora, Porto, 2007; La luce delle pietre, antologie ÅŸi traducere în limba italiană de Giovanni Magliocco, Ed. Palomar, Bari 2009; În amonte/En amont, ediÈ›ie bilingvă româno-franceză, traduceri în franceză de Pierre Drogi ÅŸi Claudia Fontu, însoÈ›ită de un CD cu poeme recitate de Dinu Flămând, în româneÅŸte, ÅŸi de Bernard Callais, în franceză, Ed. Charmides, BistriÈ›a, 2011; Zona, ediÈ›ie bilingvă, antologie ÅŸi traduceri în limba franceză de Claudiu Soare, Ed. Vinea, BucureÅŸti, 2012; En la querda de tender, antologie 1993-2002, ediÈ›ie bilingvă, traduceri în spaniolă ÅŸi introducere de Cătălina Iliescu Gheorghiu, Ed. Linteo Poesia, Ourense, Spania, 2012; Inatention de l’attention, traducerea în franceză (vol. „Frigul intermediar”) de Ana Alexandra Flămând, prefață de Jean-Pierre Siméon, dialog cu autorul de Thierry Renard, Ed. La Passe du vent, Vénissieux, FranÈ›a, 2013; El frío intermediario, traducctión de Omar Lara, Valparaíso Ediciones, Ciudad de México, México, 2016; Sombras y rompeolas, introduction y traducctión de Catalina Iliescu Gheorghiu, collection „El oro de los tigres”, antologie bilingvă, UANL, Nuevo Leon, México, 2016; Schatten und Klippen, Aus dem Rümanischen von Edith Konrad. Illustriert von Sabina Tarsitano, Klak Verlag, Berlin, 2017; Sombras e falésias, Prefácio de António Lobo Antunes, tradução de Corneliu Popa, ficção · poesia, Guerra &Paz Editora, Lisboa, 2017; Ombre e Falesie/Umbre ÅŸi Faleze, ediÈ›ie bilingvă, Traduzione di Smaranda Bratu Elian, Ilustrazioni di Savina Tarsitano, Raffaelli Editore/POESIA, Rimini, 2018.
Prezență în antologii internaÈ›ionale: Engel in het raam op het oosten, Hedendaagse poëzie uit Roemenië, Antologie colectivă ÅŸi traducere în neerlandeză de Jan H. Mysjkin, Ghent, 2010; La Mesa del Silencio. Once poetas rumanos contemporáneos, selección y traducción de Omar Lara, Circulo de Poesia, Ciudad de Mexico, 2010; Miniaturas de tiempos venideros. Poesía rumana contemporánea, trad. Catalina Iliescu Gheorghiu, Vaso roto ediciones, Madrid, 2013; En el ombligo de la luna. Antología de poetas del mundo, Valparaíso editora, México, 2015; Apa strânsă-n căuÅŸul palmei, Antologia Poeziei Echinox, traducerea în ebraică: Moshe B. Itzaki ÅŸi Paul Farkas, prefață: Ion Pop, cuvânt înainte: Moshe B. Itzaki ÅŸi Paul Farkas, selecÈ›ia poeÈ›ilor din antologie: Radu Èšuculescu, KESHEV Publishing House, Israel, 2018.

EdiÈ›ii bibliofile: Circular/Circulaire, ediÈ›ie bilingvă româno-franceză, cu fotografii de Roland Castro, traduceri din franceză de Pierre Drogi, Universitatea de Artă ÅŸi Desing, Cluj-Napoca ÅŸi Les Editions Signum, Paris, 2002; Peisaje verticale/Paysages verticaux, ediÈ›ie bilingvă româno-franceză, bibliofilă, col. „Biblioteca BucureÅŸtilor”, traduceri din franceză de Pierre Drogi, cu desene de Mircia Dumitrescu, Buc., Regia autonomă Monitorul Oficial, 2003; Lenticula, ediÈ›ie trilingvă, traducere în franceză de Pierre Drogi, în neerlandeză de Jan Mysjkin, cu gravuri ÅŸi bronzuri de Klasien Boulloud, 5 exemplare, Editions TranSignum, Paris, 2005; În burta calului troian/In the Trojan Horse belly, english translation by Olga Dunca, cu ilustraÈ›ii realizate de Részegh Botond, Editura EISART, IaÅŸi, 2008
A tradus poeÅ£i, prozatori, eseiÅŸti ÅŸi filosofi: Fernando Pessoa, Philippe Sollers, Jorge Semprun, Dominique de Villepin, Samuel Beckett, Jean-Claude Guillebaud, Umberto Saba, Jean-Pierre Siméon, Omar Lara, Carlos Drummond de Andrade, Pablo Neruda, Antonio Gamoneda, Antonio Lobo Antunes, Marco Luccesi, Luis Garcia Montero ÅŸ.a.
A publicat prin reviste numeroase alte traduceri din Herberto Hélder, Sophia de Mello, Vinicius de Moraes, Mario Luzi, Antonio Gamoneda, Antonio Porta, Sophie Loiseau ÅŸ.a., dar ÅŸi din clasici precum HoraÈ›iu, Camões ÅŸi Quevedo.
Volumele sale de versuri ÅŸi de critică literară, dar ÅŸi unele traduceri, au obÅ£inut mai multe premii naÅ£ionale È™i internaÅ£ionale. Între ele, Premiul NaÈ›ional de Poezie „Mihai Eminescu”, 2011. I s-au atribuit burse È™i participări la programe internaÅ£ionale de creaÅ£ie: Yowa City, SUA; FundaÅ£ia Kalouste Gulbekian, Lisabona, Portugalia; La Naplouse, FranÅ£a; Cento di studi ligure, Bogliasco, Italia; Sacatar Organisation, Salvador de Bahia, Brazilia. E prezent la numeroase festivaluri internaÈ›ionale de poezie ÅŸi contribuie decisiv la organizarea unor festivaluri internaÈ›ionale de poezie în România.
Poeziile sale sunt publicate în reviste literare din numeroase ţări: Cahiers Bleus, La Polygraphe, Poésie/Première, Voix d’encre, Nunc, Confluences poétiques – FranÅ£a, Journal de lettras, Nova renascença – Portugalia, Equívalencías, Serta, Empireuma – Spania, Südosterdeutche Vierteljahres – Bläter – Germania; Micromegas (a poetry magazine) – SUA, Rascunho, Sybila, Sidartra, A tarde – Brazilia etc. E prezent în alte antologii apărute în FranÅ£a, Germania, Olanda, Ungaria, Polonia ÅŸ.a. Volumul de poezii Tags a fost tipărit în format electronic pe portalul cultural Liternet.