Geografiile lui Corto Maltese sunt expresia nostalgiilor culturii europene. Pe hărțile lui, atât ceea ce este imaginat, cât și ceea ce este copiat de pe hărțile geografice tratează continentele imaginate ca pe realitatea unei culturi uitate, iar cultura imaginată ca pe realitatea unei geografii acum descoperite. Ceea ce face ca în povestirile lui Corto Maltese imaginarul să fie inseparabil de real, însă nu ca în fantasticul magic al lui Márquez, ci ca în fantasticul metafizic al lui Borges.

Întâmplările lui Corto Maltese nu se adresează direct setei de aventură, cum, probabil, fac celelalte benzi desenate. ci, în mod mai subtil și neașteptat, nostalgiei după ceea ce, în orice aventură, pare să fie căutarea originilor, a originarului — a acelui lucru din om de care se leagă întotdeauna începuturile. […]

Când compune lumea lui Corto Maltese, linia desenului lui Pratt are un nu-știu-ce misterios-nostalgic, o sugestie de mai-mult exprimat printr-o limitare voită la un doar-atât — un „doar-atât” al celui care fie știe, fie știe că a știut că, în lumea ireversibilului și irepetabilului, nimic nu merge mai mult (rien ne va plus strigă crupierii când jocurile sunt deja făcute). În același fel, compozițiile lui grafice, atât de persuasive, în ciuda unor stângăcii (ale corpurilor în mișcare, uneori; ale neasemănării unor chipuri, alteori; ale unor decoruri brusc pueril desenate, câteodată), degajă o extraordinară mireasmă de autenticitate. Ea provine, desigur, din rafinamentul artistului: el uzează de primitivism, dar, mai presus de asta, autenticitatea vine din sugestia, întreținută de desen, că tot ce vedem aparține unui trecut al originilor, nu unui trecut al istoriei. (Horia-Roman Patapievici, fragment din prefață)

Hugo Pratt s-a născut la 15 iunie 1927, la Rimini, în Italia, dar și-a petrecut primii ani la Veneția, într-o familie cu rădăcini engleze, franceze, evreiești și chiar turcești. Copilăria, profund atașată de acest oraș extraordinar, îi este marcată de omniprezența fascismului, căruia îi opune o puternică înclinație spre evadarea în imaginar. Este interesat de ezoterism, precum mulți dintre membrii familiei sale, unii francmasoni ori cabaliști, dar și de banda desenată, literatură și film.

Între anii 1937 și 1943 descoperă Abisinia (Etiopia de azi) ca urmare a primirii unui post de funcționar colonial de către tatăl său. La 14 ani, tânărul Hugo a fost obligat de regimul fascist să intre în poliția colonială, ceea ce l-a făcut să deteste pentru totdeauna colonialismul, dar i-a prilejuit și întâlnirea cu o diversitate de oameni și culturi.

După război, a revenit la Veneția, unde a colaborat între 1945 și 1949 la Asso di Picche, o revistă editată de desenatorii și artiștii reuniți în așa-numitul "Grup de la Veneția". Din 1949 a trăit în Argentina, dar a călătorit și în Statele Unite, în Antile și în cea mai mare parte din America de Sud. A revenit în Italia în 1962 și s-a dedicat din plin pasiunii sale pentru banda desenată. În iulie 1967, în revista Sgt. Kirk e publicată "Balada mării sărate", prima bandă desenată în care apare Corto Maltese.

Pentru o perioadă lungă, între 1970 și 1984, activitatea sa se derulează în cea mai mare parte în Franța. Corto Maltese devine protagonistul unei serii de aventuri publicate la început (1970—1973) de revista Pif, apoi și de alte reviste și edituri din Franța și Italia. Datorită lor, Corto Maltese își dobândește celebritatea de erou neconvențional și îi aduce creatorului său recunoașterea criticii de specialitate și a unui public uriaș.

Din 1984, Hugo Pratt a locuit în Elveția, unde a continuat să creeze bandă desenată, să ilustreze cărți, să picteze sau să scrie romane. A murit de cancer la 20 august 1995.