Preotul Constantin Matasa, intemeietorul Muzeului de Arheologie Piatra-Neamt, cutreierand judetul in perioada interbelica, nu putea sa nu remarce faptul ca femeile purtau "camasi inflorite cu frumoase cusaturi si impodobite cu fluturi", alaturandu-se astfel celor care recunosteau valoarea portul traditional romanesc.

Frumoasa taranca sau boieroaica imbracata in costum popular aoarea deja in scriei sau imagini document, ajungand sa devina reprezentarea algoritmica a Romaniei. Ia a devenit astfel, un insemn neoficial al tarii, care s-a perpetuat peste veacuri si generatii, pastrandu-si conotatiile pana in zilele noastre.