Fabula transpune întâmplări din lumea umană în cea animală, înzestrând
necuvântătoarele cu darul vorbirii și al gândirii raționale pentru a rosti
adevăruri supărătoare despre viciile și însușirile umane.

Explicând caracterul ironic al fabulei, La Fontaine, marele fabuluist
francez, îsi definea opera ca fiind:

”O amplă comedie cu mii de vieți în mers / A cărei vastă scenă e
întregul Univers.”

Tudor Arghezi relevă în versuri caracterul umoristic al fabulei, spunând:

“Fabulă se cheamă vechea corcitură
Dintre pilda bună și caricatură.
O minciună blândă-n care se prefac
Hazurile snoavei scurte-n bobârnac.
Incă de pe vremea robului Esop
N-a fost încercată fără tâlc și scop,
Ș i întotdeauna de la el încoace,
Ea în loc de oameni pune dobitoace.”

Am selectat din operele marilor creatori de fabule și vă prezentam în acest volum ample capitole din: La Fontaine, Gheorghe Asachi, Alecu Donici, Grigore Alexandrescu, Gheorghe Sion, I.L.Caragiale, George Topîrceanu.