După un an petrecut în Africa de Est, în Etiopia şi Eritreea, nu numai că eram mai împlinit, dar ca ofiţer reuşisem unul din visurile mele, executasem o misiune în afara României, într-un mediu internaţional provocator, reuşisem să ies din anonimat şi să-mi demonstrez mie nu numai că nu sunt mai slab pregătit şi instruit ca ofiţer, ca militar, sau intelectual mai prejos de alte naţii, ba chiar dimpotrivă, profesional şi intelectual am fost mai bun, iar asta nu este valabil doar pentru mine, ci şi pentru toţi ceilalţi şapte colegi cu care împărţisem misiunea. [...] Africa, şi în special cele două ţări, Etiopia şi Eritreea, cu civilizaţia, cultura, istoria, geografia şi locuitorii lor, vor rămâne pentru totdeauna în inima şi conştiinţa mea. (Marius Harabagiu)