Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziție cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiințific şi redacțional de excepție, susținută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaționale.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

CEEOL - Central and Easter European Online Library

HainOnline-Legal Research Database

EBSCO-EVSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna ianuarie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de prof.dr. Augustin Fuerea și propune o scurtă analiză a exercitării președinției în cadrul Uniunii Europene. Alegerea, spre analiză, a acestei teme este, din punctul de vedere al importanţei, extrem de provocatoare, cel puţin din două motive. În primul rând, atunci când aducem în discuţie problematica exercitării preşedinţiei Uniunii Europene, nu de puţine ori, instituţiile care se implică într-un astfel de proces sunt dintre cele mai diferite, de la Consiliul European, continuând cu instituţia Consiliului ori chiar a Consiliului Europei, a Parlamentului European, cea a Comisiei şi finalizând chiar cu preşedinţia instanţelor jurisdicţionale, respectiv a Băncii Centrale Europene şi a Curţii de Conturi. Opiniile sunt dintre cele mai diferite, mai ales când vine vorba despre răspunsul care ar trebui dat la întrebarea: Cine răspunde la telefonul Uniunii Europene, îndeosebi după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona? În cel de-al doilea rând, provocarea se referă la faptul că în anul 2019, semestrul I, România va exercita o astfel de demnitate la nivelul UE şi este imperios necesar ca eforturile declanșate în urmă cu ani buni pentru pregătirea minuţioasă a unei astfel de etape, acum să fie amplificate. Este foarte important să cunoaştem, cu precădere, cine va fi implicat în exercitarea preşedinţiei UE din ţara noastră şi, mai ales, în ce constă un astfel de efort, respectiv care este rolul pe care trebuie să-l îndeplinim.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 30 noiembrie 2018, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație şi Justiție şi ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internațională corespunzătoare lunii noiembrie 2018 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de dr. Oana Dimitriu, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluții ce ilustrează apariția unei jurisprudențe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicații imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător drd. Răzvan Anghel analizează Încetarea contractului individual de muncă de muncă al salariatei însărcinate aflate în perioada de probă.

Dreptul afacerilor

Comentariul Deciziei nr. 121/01.03.2018 a Curții de Apel Timișoara, Secția a II-a civilă, semnat de judecător dr. Csaba Bela Nász, privind procedura insolvenţei și modificarea planului de reorganizare. între cele două Legi nr. 85, din anul 2006, respectiv din anul 2014, există o diferență de reglementare și în ceea ce privește calculul valorii totale a creanţelor cu drept de vot asupra averii debitorului. Dacă Legea nr. 85/2006 prevedea că, ulterior confirmării planului de reorganizare şi până la afişarea tabelului definitiv consolidat, calculul valorii totale a creanţelor împotriva averii debitorului se va realiza prin raportare la planul de reorganizare confirmat [art. 15 alin. (2)], Codul insolvenței statuează că, ulterior confirmării planului de reorganizare şi până la deschiderea procedurii de faliment, această determinare se va face potrivit cuantumului cuprins în programul de plăţi, modificat în urma stingerii creanţelor achitate în plan [art. 49 alin. (2)]. Această normă din legea actuală stabileşte că modalitatea de calcul a valorii totale a creanţelor se face în funcţie de etapa în care se desfăşoară procedura insolvenţei, în text distingându-se cinci astfel de etape avute în vedere de legiuitor şi care sunt stadii succesive în derulare acestei proceduri judiciare, o asemenea interpretare a normei juridice fiind susţinută tocmai de etapizarea momentelor şi succesiunea criteriilor menţionate în art. 49 din Legea nr. 85/2014

Articolul Economia colaborativă și cadrul normativ aplicabil: de la simplă contestare la necesitatea unei construcții juridice alternative, semnat de lector dr. Ana-Maria Vlăsceanu. Societățile care gestionează platforme digitale (e.g.: Uber, AirBnB, TaskRabbit etc.) sunt exponentele unei noi economii, denumită „gig economy” sau, mai des, economie colaborativă. Platformele digitale au redus dramatic costurile tranzacțiilor, au crescut eficiența economică, au contestat industriile clasice și au schimbat modelele de afaceri ale multor societăți. În acest context, se ridică o întrebare cheie: Care sunt implicațiile juridice ale unor asemenea schimbări industriale și economice? Acest studiu, împărțit în două articole, își propune să răspundă acestei întrebări, prin explorarea schimbărilor aduse de economia colaborativă, în special în domeniul raporturilor de muncă, precum și a aptitudinii cadrului normativ actual de a răspunde provocărilor generate de aceste schimbări. Astfel, trei opțiuni sunt analizate: a) menținerea cadrului normativ actual; b) dezvoltarea unui cadru normativ mixt, care combină reglementările clasice cu noi reglementări, care să țină cont și de specificul economiei colaborative; c) crearea unui nou cadru normativ distinct, croit pentru economia bazată pe platformele digitale.

Drept privat

Articolul Consideraţii cu privire la aplicabilitatea art. 478 alin. (5) C.proc.civ., semnat de judecător Radu-Mihai Necula. Scopul acestui studiu este reprezentat de analizarea dispoziţiilor art. 478 alin. (5) C.proc.civ. prin raportare la soluţiile pronunţate de prima instanţă, la obiectul cererii de chemare în judecată şi la incidenţa unor alte instituţii juridice care pot influenţa modalitatea de aplicare a acestui text legal.

Drept public

Articolul Activitatea Agenției Naționale de Integritate reflectată în jurisprudența instanțelor de contencios administrativ, semnat de prof.dr. Dana Apostol Tofan. Agenția Națională de Integritate reprezintă o autoritate administrativă centrală autonomă , cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul București, ce funcționează la nivel național, în temeiul a două acte normative, și anume: Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare și, respectiv, Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative , cu modificările și completările ulterioare. Această ambivalență în reglementare la care se adaugă și faptul că activitatea de control desfășurată de Agenția Națională de Integritate se fundamentează în principal pe dispozițiile altui act normativ, Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare reprezintă, probabil, în mare măsură, una din cauzele ce a contribuit la dezvoltarea unei bogate jurisprudențe în instanța de contencios administrativ. Studiul surprinde succint câteva din contradicțiile legislative ce rezultă din acest paralelism în reglementare ce a determinat de-a lungul timpului dificultăți în soluționarea conflictelor născute în aplicarea legii, imposibilitatea formării unei jurisprudențe coerente în această materie.

Drept penal

Articolul Câteva considerații privind deciziile Curții Constituționale în materia prescripției răspunderii penale, semnat de procuror Alexandra-Mihaela Șinc și procuror Corneliu Iftim, pleacă în analiză de la faptul că deciziile Curții produc efecte doar pentru viitor (ex nunc), în sensul că ele nu produc, ca regulă, efecte directe, fiind necesară punerea în acord a actului normativ cu Constituția, de către inițiatorul legislativ, efectul încetării efectelor dispoziției neconstituționale fiind o sancțiune pentru pasivitatea acestuia, precum și în sensul că se pot declara neconstituționale acte normative sau prevederi ale acestora.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE – septembrie-octombrie 2018.

Instrumente

Articolul Reglementarea criptomonedelor în Japonia semnat de Dan Alexandru Popa analizează soluțiile normative oferite de legislația japoneză cu privire la monedele virtuale, cu precădere Legea Serviciilor de Plată, meritele acestora și precauțiile necesare pentru dezvoltarea viitoare a acestui sector.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Scrisoarea părinţilor lui Nelu, către el.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.