Ion Cristofor este poet, critic literar, traducător. S-a născut la 22 aprilie 1952, în comuna Geaca (jud. Cluj). Licenţiat al Facultăţii de Filologie din Cluj, secţia română-franceză (1976). Doctor în filologie (2001). Face parte din gruparea Echinox. A publicat: În odăile fulgerului (poezie, 1982); Cina pe mare (poezie, 1988); Aron Cotruş, exilatul (istorie literară, 1999); Scriitori belgieni (eseuri, 2000); Scriitori din Ţara Sfântă (eseuri, vol. I – 2000; vol. II – 2002; vol. III – 2004); Seneffe sau vocaţia dialogului (interviuri, 2000); Marsyas (poezie, 2001); Aron Cotruş între revoltă şi rugăciune (istorie şi critică literară, 2003); Nicholas Catanoy sau avatarii unui peregrin (monografie, 2003; ediţia a II-a, 2005); Casa cu un singur perete (poezie, 2004); Sărbătoare la ospiciu (poezie, 2004); Amurgul dimineţii. Convorbiri cu Gabriel M. Gurman (2005); Francofonie şi dialog (eseuri şi interviuri, 2006); Românitate şi exil(interviuri, 2006); Belgia sau regatul poeţilor (eseuri, 2007); O cuşcă pentru poet (poezie, 2007), Oameni, gânduri şi cărţi (interviuri, 2008); Angore et taedio (poezie, 2009); Cine a dat foc Romei (poezie, 2010); Geamantanul de sticlă/ The Glass Suitcase (poezie, 2011); Orchestra de jazz (poezie, 2012); Româneşte la Ierusalim (eseuri, 2012; ediţia a II-a, 2013), Gramofonul de pământ (poezie, 2014); Însemnări de pe pluta Meduzei (critică literară, 2014); Nopți de jazz/Nuits de jazz (poezie, 2015); Voci din diaspora (interviuri, 2017). Premiul Universității din Freiburg (Germania) pentru publicistică (1996), Diploma de onoare a Centrului Cultural Israelian-Român din Tel Aviv (2002), Diploma de onoare a Cercului Cultural din Haifa (2002).