Această lucrare intitulată Cântări la Vecernie, Utrenie și Sfânta Liturghie – antologie psaltică, are ca model lucrarea Utrenier și Liturghier, alcătuită de cunoscutul profesor de psaltichie
Ioan Zmeu, pe când se afla în postul de prim cântăreț la Catedrala Sfintei Episcopii din Argeș și tipărită la Buzău în anul 1892. În volumul original al lui Ioan Zmeu se găsesc și cântări pentru alte
slujbe, ca: Vecernia, Pavecernița mare, Acatistul Bunei-Vestiri etc. În antologia de față, pe lângă toate cântările din originalul lui Ioan Zmeu, cu excepția Axioanelor praznicale compuse de Ierom.
Macarie, care au fost înlocuite cu Axioane praznicale și Anti-axioane compuse de Anton Pann, au fost adăugate și alte cântări necesare la serviciul divin pentru Vecernie, Utrenie și Sfânta Liturghie (a
Sfântului Ioan Gură de Aur, a Sfântului Vasile cel Mare și a Darurilor înainte-sfințite), precum și un capitol de cântări alese – calofonice, toate cântările fiind ordonate conform tipicului bisericesc.
Deoarece textele suport nu mai corespund cu cele din noile ediții ale cărților de cult tipărite la Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, am diortosit și completat prezenta antologie
beneficiind și de contribuția Domnului Cezar Florin Cocuz, protopsaltul Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, care a adaptat sau recompus, parțial ori integral, cântările, acolo unde a fost cazul,
păstrându-se, însă, stilul muzical al autorului respectiv. De asemenea unele piese care erau traduse din greacă au fost comparate și refăcute conform cu originalul.
În cadrul cultului divin textul este cel care exprimă adevărul de credință și nu trebuie schimbat sau modificat în favoarea melodiei. De acest fapt s-a ținut cont de-a lungul timpului prin așa
numita acțiune de „românire” a cântărilor care a început în Biserica noastră acum mai bine de trei veacuri în urmă, punându-se de acord cu evoluția limbii române dar, în același timp, păstrând și limbajul
bisericesc precum și stilul cântării bizantine.
Românirea cântărilor se observă limpede din lucrările de psaltichie, dar și din textele rămase, mai ales, de la Filothei Sin Agăi Jipei, Ioan Duma Brașoveanu, Anton Pann, Sebastian Barbu-Bucur,
Vasile Vasile, dar și de la alții. La toate acestea, se adaugă forma de scriere și redactare a volumului de față, care, deși este o lucrare de cântări bisericești, respectă recomandările făcute de Uniunea
Compozitorilor și Muzicologilor din România.
Această antologie, Cântări la Vecernie, Utrenie și Sfânta Liturghie – antologie psaltică, are în cuprins șapte capitole:
1. Cântări la Vecernie;
2. Cântări la Utrenie;
3. Cântări din Postul Mare;
4. Cântări la Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur;
5. Cântări la Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare;
6. Cântări la Sfânta Liturghie a Darurilor înainte-sfințite;
7. Cântări alese – calofonice;
Numele psalților – compozitori, români și greci, din ale căror lucrări sunt preluate cântările pentru alcătuirea prezentei antologii sunt:
1. Sfântul Ioan Cucuzel (aprox. 1280-1360)
2. Petru Berechet (1665-1725?)
3. Daniil Protopsaltul (1710-1789)
4. Petru Lampadarie (1730?-1778)
5. Gheorghe Criteanul (†1815)
6. Iosif Moldoveanul-Protopsaltul (aprox. 1745-1830)
7. Mitropolitul Veniamin Costachi (1768-1846)
8. Hurmuz Hartofilax (1770?-1840)
9. Ierom. Macarie (1770-1836)
10. Grigorie Protopsaltul (1778?-1821)
11. Petru Efesiu (†1840)
12. Anton Pann (1796/1798-1854)
13. Teodor Focheos (1790?-1851)
14. Ierom. Ghelasie Basarabeanu (1800-1855)
15. Gheorghe Paraschiade (†1844?)
16. Schim. Nectarie Protopsaltul (1804-1899)
17. Protos. Varlaam Barancescu (1808-1894)
18. Dimitrie Suceveanu (1813/1816-1898)
19. Sfântul Ierarh Iosif Naniescu (1820-1902)
20. Emanoil Zmeu (1822-1907)
21. Ștefanache Popescu (1824-1911)
22. Mantu Ionescu (1830-1900)
23. Oprea Demetrescu (1831-1919)
24. Neagu Ionescu (1836/1837-1917)
25. Episcopul Nectarie Frimu (†1856 ?)
26. Episcopul Ghenadie Petrescu (1836-1918)
27. Manolache Hristea (sec. XIX)
28. Dometie Ionescu (sec. XIX)
29. Gheorghe Claru (1840?-1900)
30. Episcopul Gherasim Safirin (1848/1849-1922)
31. Ioan Zmeu (1860-1922)
32. Pr. Theodor V. Stupcanu (1861-1926)
33. Nicolae Severeanu (1864-1941)
34. Ierom. Amfilohie Iordănescu (1871-1943)
35. Ion Popescu-Pasărea (1871-1943)
36. Alexandru Gheorghiță (1894-1985)
37. Arhid. Anton V. Uncu (1908-1976)
38. Nicolae Lungu (1900-1993)
39. Arhim. Victor Ojog (1909-1973)
40. Ierod. Dionisie Marin (1910-1973)
41. Protos. Petronie Tănase (1916-2011)
42. Hrisant Teodosopulos (1920-1988)
43. Arhid. Sebastian Barbu-Bucur (1930-2015)
44. Arhim. Clement Haralam (1955-)
45. Cezar Florin Cocuz (1983-)
46. K. Mavropulos (?)
47. Gheorghe Voltu (?)
48. P. Kiltsanitis (?)
Ca de fiecare dată, și acum, prin lucrarea de față alcătuită cu multă străduință, sperăm să aducem contribuția noastră la efortul Bisericii de înnoire și îmbunătățire a unor cărți de cult folosite de
cântăreții de strană în Biserica Ortodoxă Română.
Aducem mulțumiri călduroase Preafericitului Părinte Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române pentru binecuvântarea acordată lucrării de față de a fi tipărită la Editura Institutului Biblic
și de Misiune Ortodoxă, precum și tuturor celor care lucrează în cadrul Editurii și Tipografie Patriarhiei Române și care, într-o formă sau alta, prin osteneala lor, au contribuit la apariția acestei cărți.
Cu aceste gânduri, lucrarea Cântări la Vecernie, Utrenie și Sfânta Liturghie – antologie psaltică o încredințăm spre tipărire și o recomandăm cântăreților de biserică precum și tuturor celor
doritori de psaltichie românească pentru a cânta Domnului cântare înnoitoare de suflet și mântuitoare.
Avem convingerea că adevărata cântare bisericească se face în duh de smerenie, cu pace în suflet, fără a modifica unele cuvinte prin introducere de silabe străine, cum ar fi: ono, ana, haka, ene, terirem,
sau pute…puternic, ci să punem în valoare textul liturgic preluat sau inspirat din Sfânta Scriptură, care poartă și transmite mesajul mântuitor al Bisericii, spre slava lui Dumnezeu și a noastră mântuire.
Arhim. Clement Haralam
Mare Ecleziarh al Catedralei Patriarhale din București