„Volumul «Prezenţe clericale transilvănene la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. 1 decembrie 1918» a fost imaginat drept un demers de necesară recapitulare a profilului biografic, singular, dar şi colectiv, al unui actor socio-profesional însărcinat cu o partitură esenţială în ordonarea societăţii româneşti transilvănene: corpul ecleziastic.
În modernitatea transilvăneană, aceste categorii clericale au reprezentat pentru comunităţile româneşti certe structuri elitare. De altfel, asociaţionismul românesc, vectorul care impune un nou ritm de dezvoltare în Transilvania la cumpăna secolelor XIX-XX, cu greu poate fi imaginat în afara acestor «lideri în reverendă». Viaţa spirituală, culturală, politică, economică a românilor din Ungaria Dualistă nu poate fi înţeleasă fără aportul acestor personaje ce au funcţionat asemenea unor agenţi ai dinamizării spaţiului social.
Nu în puţine rânduri, biografia acestor preoţi reflectă multitudinea rolurilor avute în societatea românească: sacerdot, director al despărţămintelor Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), al Reuniunilor de lectură, membru în consiliile de administraţie ale băncilor şi societăţilor de credit româneşti, scriitor, jurnalist şi în unele cazuri deputat/sau candidat de deputat în Parlamentul de la Budapesta. Complexitatea agendelor categoriei clericale transilvănene decurge de fapt din poziţionarea acesteia la intersecţia a trei câmpuri de putere: religios, politic, cultural.” (Andreea Dăncilă Ineoan)