Prin consistenta, profunzimea si incisivitatea lor, ideile din aceasta carte sunt menite – si chiar reusesc – sa starneasca reale semne de intrebare privind directia catre care ne indreptam ca economisti – cunoastem oare traditia economica sau mergem catre secolul urmator in virtutea inertiei? „Mari scoli de gandire economica. Traditia recuperata” aduce in atentia cititorului multe nuante, tendinte opuse care isi disputa prioritatea in stiinta economica, intrucat optiunile teoretice referitoare la achizitiile diferitelor doctrine economice care au influentat de o maniera decisiva economia, precum si reactiile din comunitatea stiintifica au fost insotite de-a lungul timpului de ample dezbateri in cadrul carora s-au conturat concluzii fie similare, fie divergente, in permanenta simtindu-se nevoia unor precizari suplimentare. Cum gandirea economica, vazuta ca fenomen complex, contureaza de regula o multitudine de reflectii privind viata economica a societatii, aducand in prim-plan produsul interactiunii dintre caracteristicile obiective ale mediului economic, politic si social si subiectivitatea ganditorului, sarcina autorului care razbate prin hatisurile istoriei gandirii economice nu este deloc usoara. Prin urmare, una dintre realizarile acestei lucrari este aceea de a reusi sa fie un curs util despre modul de judecata al economistilor din secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea, dand dovada de eruditie istorica si de o gandire profunda si reprezentand, fara indoiala, o analiza care pune sub semnul intrebarii multe dintre convingerile unora privind organizarea economiei de piata. Este o lucrare provocatoare, impresionant de bogata in informatii, care ne simplifica mult intelegerea programelor de cercetare ale unor mari scoli de gandire economica si ne pune fata in fata cu lectii dure privitoare la timpurile pe care le traim. Nu in ultimul rand, cartea este o sinteza destinata deopotriva cunoscatorului de doctrine economice si necunoscatorului, care ii ajuta sa descopere atat teorii si concepte economice apartinand marilor economisti, cat si trasaturi ale oamenilor-economisti, prinsi in valtoarea unei epoci nebune, ramanand la dispozitia cititorului sa judece in ce masura biografia marilor economisti conteaza.

Conf. univ. dr. Liana Badea
Directorul Departamentului de Doctrine si Comunicare Economica
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Aceasta lucrare stiintifica este un far calauzitor pe taramul atat de greu de navigat al istoriei gandirii economice din perspectiva reuniunii metodologice a ideilor fondatoare ale scolilor de gandire economica. Nu atat dificultatea analizei economice a unora dintre evenimentele care ne guverneaza viata, ci patrunderea acestor taine din perspective evolutive, cronologice si epistemologice, acorda acestei lucrari statutul de punct de referinta in stiintele economice. Cartea explica modul in care s-au format si au evoluat principalele scoli de gandire economica de la sfarsitul secolului al XIX-lea si pana dupa Marea Recesiune economica, acoperind aproximativ o jumatate de secol de foc in care au fost forjate si aplicate in viata reala cele mai multe principii economice, care, din acel moment au intrat intr-o succesiune perpetua, intr-o ciclicitate care a pornit de la revirimentul scolilor marginaliste – de unde adesea si apelativul eronat de Revolutie marginalista – si pana la criza economica, reaparand in contemporanitate prin ceea ce astazi se cunosc drept crizele financiare ale anilor 1990-2000 sau datoriile suverane care dezbina un stat pornind de la insele institutiile de fond. Aceasta carte putea fi utila si acum 50 de ani, si va fi cu atat mai actuala pentru economisti in viitoarea suta de ani.

Conf. univ. dr. Grigore Ioan Pirosca
Decanul Facultatii de Economie Teoretica si Aplicata
Academia de Studii Economice din Bucuresti

Limbajul comun actual, dar, uneori si discursul academic ne ofera din ce in ce mai frecvent argumente ale unei stari de fapt care, sub aparenta exactitatii statistice, preciziei matematice sau a complexitatii teoretice, releva superficialitatea analizei de natura economica. Nu de putine ori aceasta analiza este fundamentata pe un camp al cunoasterii economice care se prezinta sub o forma eterogena, iar din amalgamul de concepte, principii si idei care formeaza ansamblul stiintei economice se evidentiaza si devin populare indeosebi acele teorii care par a fi validate mai rapid de o realitate subiectiva conturata mai degraba de „datele” decat de „faptele” economice. Abordarea de tip circular in care in acelasi timp teoriile confirma realitatea, iar realitatea confirma teoriile il plaseaza pe economist intr-o zona a relativismului metodologic in care, de cele mai multe ori, masurarea subordoneaza explicarea faptului economic. In acest context, meritul incontestabil al lucrarii „Mari scoli de gandire economica. Traditia recuperata” consta in identificarea cele mai potrivite cai de a evita capcanele cercetarii economice: intelegerea in profunzime a esentei gandirii economice prin relevarea fundamentelor conceptuale ale acestei stiinte. In acest sens, autoarea, prof. univ. dr. Angela Rogojanu, alege sa procedeze in cel mai ingenios mod cu putinta facand apel la o analiza retrospectiva a marilor scoli de gandire economica in urma careia cititorul va obtine o viziune de perspectiva asupra orizontului cunoasterii economice. Lucrarea contureaza treptat programele de cercetare consacrate ale gandirii economice, iar prin filiatia de idei se reconstituie reteaua prin care teoriile economice s-au propagat si transformat intre generatiile succesive de economisti. Printr-un remarcabil efort sintetizator, autorul identifica esenta teoriei si doctrinei economice pentru a scoate in evidenta elementele perene ale cercetarii faptului economic. Lectura acestei lucrari poate fi comparata cu o calatorie initiatica in peisajul cunoasterii economice care poarta cititorul dincolo de granitele superficialitatii pentru a releva imaginea profunzimii analizei fenomenelor economice. La finalul acestei calatorii orice urma de oboseala ce poate fi resimtita de cititor va fi estompata de acea satisfactie pe care numai marile explorari o pot oferi.

Conf. univ. dr. George Laurentiu Serban-Oprescu
Departamentul de Doctrine si Comunicare Economica
Academia de Studii Economice din Bucuresti

„Cel dintai lucru la care aspira un curent nou, ce lupta impotriva traditiei, este de a-si crea o traditie”, spunea Lucian Blaga. Daca istoria gandirii economice o urmarim in spatiu si timp, vom observa alternanta dintre „ruptura” si „continuitate” sau confruntarea dintre noile si vechile paradigme. Cercetand mersul ideilor economice si cei mai „aspri” specialisti in domeniu, insista in explicatii pe granitele dintre teoria economica – doctrina economica – scoala de gandire economica. Am gasit la George Santoyana afirmatia ca „mortii sunt vii”.

Cartea profesoarei Angela Rogojanu seamana cu un fel de Scriptura Economica in care idei, economisti, scoli, care sustineau adevarul din realitatea economica, sunt deosebit de actuale si in prezent. Oricum, lupta dintre scoli se da cu arme traditionale.

Avand ca subtitlu „traditia recuperata”, as putea spune ca cercetarea profesoarei Angela Rogojanu opteaza pentru o traditie in comuniune cu misterul istoriei gandirii economice. In acest demers, traditia este un fel de ghid si nu un turn in care sunt zavorate idei.

Reintoarcerea la ideile economice ale ganditorilor traditionali constituie un veritabil exercitiu pentru gandirea economica contemporana. Autoarea lucrarii, prin structura si continutul cercetarii sale, lanseaza spre tinerii studenti-economisti, masteranzi sau doctoranzi o provocare. Ea incearca sa argumenteze inconsistenta unei abordari a instruirilor, bazata pe „fuga de teorie” sau pe „necunoasterea fondului principal de idei al stiintei economice”, astfel incat „traditionalii” s-au topit pur si simplu in manualele de economie.

Aparitia cartii pe piata publicatiilor de profil este un fel de revolta interioara pentru ca, nu-i asa, orice noutate apare drept un „punct slab” al unei traditii (spun unii), cu toate ca gandirea traditionala a imprimat specificitatea unor economii, identitatea lor. Astfel ca toate cursurile intitulate „sisteme economice comparate”, pornesc de la radacinile traditionale ale acestor sisteme (economii). Lucrarea este deosebit de valoroasa prin bogatia de idei, logica argumentarii, fluenta redactarii, diversitatii trimiterilor bibliografice, precum si a comentariilor¤adnotarilor facute. Este de apreciat unicitatea lucrarii in spatiul publicistic.

Cartea poate transmite cititorului urmatorul mesaj: nu poti interzice traditiile (din universul ideilor economice), dar poti sa le depasesti cu eleganta!

Octombrie 2016

Prof.univ.dr. Alexandru Tasnadi