Volumul de fata nu este o carte de antropologie economica, ci una despre antropologia economica, mai precis despre fundamentele sale teoretice si presupozitiile ei fundamentale. Antropologia economica este inteleasa ca o disciplina de granita, situata la punctul de convergenta intre stiinta economica si cercetarile de antropologie, iar in aceste conditii nu e destinata a o inlocui pe cea dintai, ci a-i sprijini si completa demersurile teoretice, aducand in discutie si alte maniere in care poate fi inteles omul in contextul diverselor sale actiuni ce tin de sfera comportamentului economic.

Cartea debuteaza cu o introducere in problematica generala a antropologiei, apoi delimiteaza domeniul specific al antropologiei economice asa cum acesta a fost constituit de catre antropologi pe baza unor idei preluate din stiinta economica si opereaza dupa aceasta o scurta trecere in revista a principalelor momente din istoria antropologiei economice. Urmeaza apoi nucleul ei teoretic, o analiza a principalelor trei ipoteze metodologice privitoare la natura umana care au stat la baza constructiilor explicative din antropologia economica, adica a celor maniere de a intelege omul cu scopul de a-i explica diversitatea comportamentelor ce tin de sfera economicului: omul ca fiinta culturala, omul ca fiinta sociala, omul ca fiinta rationala (Homo œconomicus). Considerand ca niciuna dintre acestea nu constituie o baza teoretica de analiza suficient de veridica si de cuprinzatoare, autorii propun o noua ipoteza de lucru, preluata din filosofia biologiei si psihologia evolutionista: omul ca produs al istoriei sale evolutive, ca Homo sapiens. Sunt analizate diversele perspective teoretice derivate de aici, care pot contribui la o mai buna explicare a comportamentelor umane: sociobiologia, ecologia comportamentala, psihologia evolutionista, memetica si teoria co-evolutiei genetice si culturale. Perspectiva este una trans-disciplinara, deoarece face apel la idei din stiinta economica, antropologie, sociologie, teorie culturala, filosofia stiintei, dar discursul este unul filosofic: scopul nu este realizarea unui demers descriptiv, tipic pentru antropologie, ci al unuia filosofic, adica nu e vorba numai de descrierea unor comportamente, ci de identificarea unei teorii capabile sa explice aceste comportamente: nu intereseaza doar cum anume se comporta oamenii, ci de ce o fac tocmai in aceste moduri.

O ultima parte a cartii este dedicata prezentarii si explicarii cu ajutorul acestei ipoteze originale a comportamentelor economice specifice diferitelor societati umane traditionale, pre-industriale, pentru a arata cum anume aceasta noua ipoteza metodologica reuseste sa elucideze anumite aspecte ale comportamentului uman pe care cele concurente nu izbutesc sa le interpreteze convingator.