Emilia Ataba, născută în satul Tăud, judeţul Sălaj, într-o familie de oameni simpli şi muncitori; copilăria a fost ca la ţară, alături de cei doi fraţi şi rubedeniile din sat. De mica îi plăceau cărţile, citind mult; şi-a f­cut chiar o mica bibliotecă din care împrumuta cărţi copiilor şi tinerilor din sat veniţi în vacanţă la bunici.

A făcut clasele primare în micul sat natal, apoi gimnaziul în comuna Almaş şi liceul în faimosul oraş Cluj. A absolvit apoi Facultatea de Ştiinţe Economice în 1993. S-a căsătorit iar în luna decembrie din acelaşi an a părăsit ţara, plecând în Israel, soţul ei fiind de acolo. Trăieşte de 24 de ani în “ţara sfântă”, dar “acasă” este acel sat uitat de lume unde întoarcerea este de fiecare data cu mare drag şi dor.

În cee ace priveşte viaţa literară, a publicat versuri în Tribuna literară, în 1990, iar apoi în Israel, în Revista familiei, revistă săptămânală în limba română.

Scrie de la vârsta de zece ani, căutând şi încercând să răspundă la neînţelesurile din viaţa ei…