Volumul, pe care îl propunem spre luare la cunoștinţă și meditare, are în vedere un aspect mai puţin cunoscut, dar cu implicaţii istorice majore, demne de reţinut. Este vorba despre aducerea la Iași – capitala de război a României din acele vremuri – a capului domnitorului Mihai Viteazul, de la Mănăstirea Dealu, Târgoviște, pentru a fi ferit de profanarea dușmanului: trupele germano-austro-maghiare.
Din nefericire pentru România, inamicul a ajuns și în acele locuri, ocupând Bucureștiul, respectiv Muntenia, care avea în componenţa ei și orașul Târgoviște.
Mărturiile din prezentul volum sunt reflecţii ale presei, precum și ale unor personalităţi, din acea perioadă. Evenimentele nedorite, provocate de război, au determinat și refugierea în Moldova a unei părţi a populaţiei şi a autorităţilor centrale de stat și politice.
În condiţiile date, Iașul a devenit capitala României începând din luna octombrie 1916. Una dintre numeroasele probleme urgente, în condiţiile impuse de evoluţia frontului, a fost și punerea la adăpost sigur a relicvei la care ne referim.

Autorul