În zilele noastre, Harms are o reputaţie internaţională datorită traducerii în numeroase limbi (engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, polonă, cehă, suedeză, neogreacă, sârbă, bulgară, chineză, ivrit, română). Creaţiile lui fundamentale au fost publicate fără restricţii în ţara de origine la aproximativ 50 de ani după ce au fost concepute. În timp, în ciuda restricţiilor şi a impedimentelor de tot felul, Harms a devenit subiectul de interes al mai multor generaţii de critici. Ei au restaurat contextul literar şi istoric al operei harmsiene, au studiat aspecte legate de filosofia, estetica şi poetica autorului. Prin prezenta monografie, îmi doresc ca participarea mea la acest demers să se dovedească fertilă, cel puţin în sensul de a demonstra că opera lui Harms reprezintă un proiect creativ de succes, care propune numeroase întrebări existenţiale şi literare şi oferă răspunsuri de calibru. În aceeaşi măsură, îmi doresc să arăt că în cadrul avangardei ruse, fenomen complex, cu o evoluţie tumultuoasă, opera lui Harms a avut o importanţă capitală, asigurând supravieţuirea fenomenului şi conexiunea lui cu etapele următoare, până la liteatura rusă contemporană. Numai pentru motivele sintetizate până aici, studiul de faţă mi se pare mai mult decât necesar cititorului român. (Camelia Dinu)

Pentru Harms era foarte important să-și construiască viața în mod artistic. Recepta viața ca pe un miracol, și nu este surprinzător că are multe povestiri despre miracol. Este relevantă o povestire despre un om care putea face minuni, dar toată viața nu a făcut niciuna, fiindu-i suficientă doar conștiința că poate face minuni. Miracolul, înțelegerea vieții ca miracol, a miracolului absolut dezinteresat – miracolul în sine – este una dintre temele principale, care nu definesc doar opera, ci și viața lui Harms și legătura lor strânsă, inseparabilitatea vieții de operă. Harms nu era un făcător de minuni și nu putea să facă minuni. Și în această imposibilitate de a face minuni a descoperit cel mai mare miracol – miracolul vieții sau, mai degrabă, miracolul vieții-operă. (Iakov Druskin)

Camelia Dinu este lector doctor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, unde ține cursuri de literatură și cultură rusă, teoria literaturii și literaturi slave comparate. A publicat peste 30 de studii și articole în reviste de specialitate, pe teme legate de modernismul, avangarda și postmodernismul rus, și a susținut mai bine de 35 de prelegeri din domeniile sale de interes la conferințe și reuniuni academice. Este autoarea monografiei Avangarda literară rusă: configurații și metamorfoze (Editura Universității din București, 2011).