Urbanismul are ca principal scop, potrivit dispozitiilor Legii nr. 350/2001, lege-cadru in materia urbanismului, dirijarea evolutiei complexe a localitatilor, prin elaborarea si implementarea strategiilor de dezvoltare spatiala, durabila si integrata, pe termen scurt, mediu si lung. In tara noastra, dupa Revolutia din 1989, mai intai s-au emis autorizatiile de construire, in baza legii, si mai apoi au inceput sa se marcheze regulile urbanismului. Pe cale de consecinta, in plan practic, instantele de judecata au fost chemate sa se pronunte cu privire la legalitatea certificatelor de urbanism, a autorizatiilor de construire si a desfiintarii constructiilor, precum si asupra legalitatii actelor administrative normative in materie de urbanism.

Interesul constant atat al practicienilor, cat si al justitiabililor in aceasta materie, precum si numarul ridicat al cauzelor aflate pe rolul instantelor au determinat publicarea culegerii Dreptul urbanismului. Practica judiciara, care trateaza principalele aspecte de practica judiciara privind dreptul urbanismului.

Lucrarea Dreptul urbanismului. Practica judiciara cuprinde o analiza actuala a jurisprudentei relevante, privita din perspectiva diferitelor reglementari aplicabile in domeniul urbanismului, si examineaza practica instantelor de grade de jurisdictie diferite, fiind publicata in doua volume.

Astfel, primul volum al culegerii Dreptul urbanismului. Practica judiciara include 44 de spete privind solutii relevante in materia planurilor urbanistice, avizelor si certificatelor de urbanism, completate, acolo unde s-a impus, cu comentarii ale autorilor si note privind modificarile legislative, fiind structurate in patru capitole:
• acte administrative cu caracter normativ in materia urbanismului;
• alte acte administrative premergatoare emiterii autorizatiei de construire;
• certificatul de urbanism;
• legislatia urbanismului si comunicarea informatiilor de interes public.

Fara a epuiza problemele dezlegate de instantele de fond si de control judiciar in ultimii ani in materie, Dreptul urbanismului. Practica judiciara isi propune a fi un instrument util in primul rand pentru practicienii dreptului, dar si pentru auditorii de justitie, studentii si masteranzii de la facultati de profil, precum si pentru justitiabilul fara studii juridice, confruntat cu fenomenul dezvoltarii imobiliare mai mult sau mai putin haotice din ultimii ani.

Despre autori:
Cristina Titirisca este consilier parlamentar la Departamentul Legislativ al Camerei Deputatilor; consilier la Curtea Constitutionala; cadru didactic asociat la Academia de Studii Economice din Bucuresti – Facultatea de Administratie si Management Public. Are numeroase participari la conferinte internationale, precum si la diferite forme de pregatire profesionala organizate in tara sau in strainatate.
Anca Stroiu este avocat membru in Baroul Bucuresti cu o experienta de peste 10 ani in domeniul juridic. Pe parcursul activitatii profesionale a acumulat expertiza inter alia in domenii precum: dreptul imobiliar si dreptul urbanismului. Participa in mod constant cu lucrari la conferinte, seminarii si scoli de vara organizate in Romania sau in strainatate si publica articole academice in reviste de drept. In prezent, este si studenta doctorand in anul III la Scoala doctorala de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti cu proiectul de cercetare „Contenciosul administrativ si Urbanismul”.
Dumitru Dobrev este, din ianuarie 1999, avocat membru in Baroul Bucuresti, iar din aprilie 2005, cercetator stiintific la Institutul de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane; de asemenea, este practician in insolventa din decembrie 2005 si consilier in proprietate industriala din mai 2006.