Cand m-am gandit cum sa intitulez aceasta carte, am trecut sumar in revista infractiunile de joc posibil de semnalizat de liberul arbitru din noi, chemat sa se pronunte si sa aleaga sa se pozitioneze asupra raporturilor dintre jucatorii economiei (ai societatii, in genere, de fapt) si, respectiv, intre acestia si cei care ii arbitreaza. „Fault”? Fiindca asta inseamna a impiedica, neregulamentar, un adversar sa actioneze in campul de joc (sau, aici, a impiedica jucatorii sa joace jocul dupa legile lui juste). „Hent”? Fiindca aici venea servita simbolistica „mainii invizibile”, a pietei libere, a cooperarii si competitiei umane, careia statul ii contrapune, inoportun, de regula, pumnul lui de fier, cu sau fara manusa de catifea. Parca „antijoc” surprinde cel mai fin verdictul liberului nostru arbitru fata de arbitrajele vicioase, viciante.

Cartea de fata strange laolalta texte publicate in mass-media, subsumate in grade diferite tipului de „jurnalism stiintific” si unificate de aceasta privire „arbitrala” (nadajduiesc ca nu si arbitrara) despre jocul social asa cum se infiripa el in spatiul romanesc, insa si pe alte meridiane ale planetei. Aici, stiintele convocate de autor sunt cele sociale, cu accent pe cea economica, iar functia lor de decodor universal este prezumata: fiindca daca o „stiinta” are doar valabilitate teritoriala sau temporala restransa, ea nu poate fi decat intamplator utila. Stiinta este si apatrida, si atemporala; altminteri este doar speculatie (aspirand la rang de stiinta, mimand-o iresponsabil sau fiind pur indiferenta fata de ea), adevar de luat aminte si in jurnalism, unde „faptele” nu-si pot zice niciodata singure povestea fara un decodor logic, onest.

Autorul