Vindecătorul este încă un roman care demonstrează preferința autorului pentru spațiul românesc și convingerea sa fermă că și între granițele lui se pot naște salvatori ai omenirii. George Lazăr este un autor curajos. El nu-și va trăda niciodată principiul de a scrie despre locuri familiare, pentru că ele îi pun oricând la dispoziție modele de personaje care pot evolua credibil, odată cu intriga. Nu doar spațiul e important pentru George Lazăr. Știința nu poate lipsi din scrierile sale, pentru că, evident, ea e sămânța care dă naștere narațiunii. Suntem într-un roman cu subiect science-fiction, dar cu aură fantasy indubitabilă, imprimată de mediul rural, stilul de exprimare al personajelor și comportamentul lor, fundamental rebrenian. Țăranii lui George Lazăr, oameni cu frica lui Dumnezeu, acceptă posibilitatea vindecării miraculoase, chiar beneficiază de ea, însă ulterior o resping, înfricoșați de păcat și pedeapsa divină. Trecerea, către final, în zona urbană e necesară, dar orașul va rămâne în umbră, un element de recuzită util, totuși nedefinitoriu pentru roman. Într-un cadru tehnic de maximă rigurozitate, cu trimiteri la mari nume ale științelor exacte și explicații didactice oferite cu acribie, în stilul romanelor anterioare ale lui George Lazăr, America One sau Îngerul păzitor, își fac loc cu îndrăzneală sentimente, instincte, obsesii și comportamente tipice indivizilor care trăiesc în umbra unei invenții incredibile, fie că au creat-o ei înșiși, fie că profită de pe urma ei. Vindecătorul Universal e o minune și, ca orice minune, te copleșește, te tulbură și, dacă nu știi să te înfrânezi, te distruge. Dar înainte de asta va scoate la lumină, îngrozindu-te, gânduri pe care le-ai dori ascunse, îngropate pentru totdeauna sub altele, mai luminoase, dar mai fragile. Trădarea își va scoate colții, nesiguranța va începe să te roadă. Dragostea va îmbrăca forme dezgustătoare, șocante, pe care autorul mai degrabă le sugerează, frizând nuanța horror, dar netrecându-i hotarul decât cu pași mici și revenind imediat în zona de confort a suspansului și a bunului-simț literar. E semn că, într-un roman viitor, George Lazăr se va hotărî, poate, să exploreze și zona macabrului. Vindecătorul Universal este forma fizică pe care o îmbracă hamartia, greșeala fatală comisă de o ființă umană tentată să-și încerce puterile în fața divinului de care nu va înceta să se teamă și pe care nici nu îndrăznește să-l învingă. Vindecătorul conține un avertisment bine cunoscut, dar neglijat, de o lume întreagă. O confirmă și finalul romanului, realist și credibil, poate cel mai reușit conceput până acum de autor. Deși există un deznodământ, soarta eroilor rămâne în coadă de pește. Ocazia să decidă dacă aceștia se vor salva miraculos sau se vor stinge i se oferă cititorului – un cititor mulțumit, convins că romanele lui George Lazăr merită să stea în biblioteca lui. Antuza Genescu