După şcoala primară, în particular, urmează Liceul Gheorghe Lazăr din Bucureşti şi Şcoala Militară din Iaşi; Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti.

A fost secretar literar al Teatrului Naţional din Bucureşti, preşedinte al Societăţii scriitorilor dramatici.

Ca scriitor, abordează mai toate genurile literare: poezii, piese teatru, gazetărie, cronici dramatice, librete de operetă, texte de revistă, traduceri. Revistele Convorbiri critice şi Convorbiri literare îi publică piesele: A fost odată, Floarea de nalbă, Noaptea învierii şi Biruinţa. În editura craioveană Ramuri îi apare drama Când ochii plâng. În 1913 Naţionalul bucureştean îi joacă piesa Păianjenul. Scrie în continuare piese ca: Seara pierdută, Aripi frânte, Bunicul, Cuceritorul, Mărgeluş, Sorana, Omul de zăpadă, Încurcă-lume.

A editat cotidianul teatral Scena, a publicat ciclul de schiţe Şeful gării, traduce din Chamberlain, Viaţa lui Richard Vagner şi monografia lui Romain Rolland despre Beethoven. Între 1930-1935 se află la conducerea Teatrului Naţional din Craiova. Depune eforturi pentru clădirea unui nou teatru, pentru instaurarea unei bune colaborări între conducere şi actori, angajează nume noi: Petru Nove, Dem. Psata, Jenny Ioanin etc., înfiinţează un cor la teatrului condus de tânărul muzician Ion Vasilescu. Organizează festivitatea de retragere a actorului Coco Demetrescu după 42 de ani de carieră artistică şi omagierea marelui Remus Comăneanu pentru un sfert de veac de glorioasă activitate pe scena din Craiova.

În stagiunile conduse de A. de Herz s-au jucat la Cariova peise ca: Procurorul Hallers de Lindau, Chemarea codrului de G. Diamandy, Negustorii de glorie de Nivoix şi Pagnol, Mărgeluş de A. de Herz, Doamna lui Ieremia de N. Iorga, Casta Diva de Haralamb Lecca, Iluzionistul de Sacha Guitry, Sapho de A. Daudet, Avarul de Molière, Muşcata din fereastră de V.I. Popa etc. Din cauza crizei economice dar şi a intrigilor politice ale vremii, în 1935 Teatrul Naţional din Craiova a fost scos din buget.

Opera: Domniţa Ruxandra (1907); Floare de nalbă (1908); Noaptea Învierii (1909); Când ochii plâng. A fost odată (1911); Păianjenul (1913); Bunicul (1913); Cuceritorul (1914); Sorana (în colab., 1915); Caricatura sub ocupaţie (1918); Vălul de pe ochi (1918); Mărgeluş (1921); Şeful gării (1924); Seară pierdută (1925); Aripi frânte (1925); Omul de zăpadă (1927); Noapte bună (1928); Încurcă-lume (1929); Om discret şi alte povestiri vesele (1931).