Modernitatea, postmodernitatea poeziei lui Moshe B. Itzhaki o constatăm în turnura dezinvoltă a versurilor sale, neretorice, fără prea multe figuri de stil, fluentă, aparent simplă. Pornind de la peisaje sau persoane concrete, autorul le conferă o portanță simbolică remarcabilă, e darul lui de a transforma banalitatea, imediatul în versuri frumoase. Găsim adesea și un strat (substrat?) dramatic în această „frumusețe dezarmată” cu sintagma unui teolog. Lucid, excelent informat și format cultural, profesor universitar, poetul Moshe B. Itzhaki are datele unui autor contemporan, pentru care biblioteca, natura, istoria, legăturile empatice, prieteniile literare sunt complementare. (Adrian Popescu)

* * *

Când dur ca o piatră, când duios, cu lacrimi strivite sub gene, când revoltat pe zei, când îndrăgostit ca un adolescent, când urs, când pasăre, când pește sanitar ce trece efemer prin acvariul vieții, când țipăt, când cântec, Moshe B. Itzhaki este un poet de raft înalt, cu o scriitură autentică, inconfundabilă. Și încă ceva deosebit de important: este un om care iubește, sincer, limba și cultura română, așa cum puțini dintre conaționalii mei o fac. (Radu Țuculescu)

* * *

Profesor universitar, poet, traducător, editor, curator, actor de teatru și ornitolog, Moshe B. Itzhaki (1951, Israel) este decanul Facultății de Studii Continue, la Colegiul Academic al Științelor Educației Oranim. Trăiește la Ahuzzat Barak, lângă Muntele Tabor. A publicat volumele de poezie: Întoarcerea în neant (1993); Când porțile se-nchid (1999); Cicluri neîntrerupte (2004); Râurile își înalță vocile (2009); Vremea nebuniei – Duet cu un pictor (2010); Purtat de vânt (2011); Corpul e un ecuator (2014); Pasărea din urmă (traducere din ebraică în limba română de Paul Farkaș, 2015); Pasărea-ndoielii (2018). A tradus în ebraică: Ana Blandiana, Refluxul sensurilor (2014); Ana Blandiana, Speranță sub un soare gri (2017); Apa strânsă-n căușul palmei (2018), o antologie care cuprinde 11 poeți ai Cenaclului Echinox (traducere în colaborare cu Paul Farkaș). În septembrie 2017, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, a fost distins, la Desești, cu Premiul „Nichita Stănescu” pentru poeziile sale (traduse în limba română de către Paul Farkaș).

* * *

Paul Farkaș (1947, Beiuș, jud. Bihor) este filolog, ziarist și traducător. Deși trăiește de 32 de ani în Israel, a rămas puternic legat de România, de cultura și oamenii ei. Este absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai. A obținut M. Phil în literatura engleză la Anglia Ruskin University din Marea Britanie și un doctorat în literatura engleză la Universitatea Babeș-Bolyai. A tradus volumul poetului israelian Moshe B. Itzhaki Pasărea din urmă (2015), colaborând cu acesta la traducerea și apariția volumelor de poezie ale poetei Ana Blandiana în ebraică – Refluxul sensurilor (2014) și Speranță sub un soare gri (2017) – și, în 2018, a antologiei poeților echinoxiști Apa strânsă-n căușul palmei. Anual, Paul Farkaș susține conferințe pe teme educaționale și ale Holocaustului Nord Ardelean din anii 1940-1944. În anul 2016, Editura Limes a publicat un jurnal de lagăr, Întoarcerea din iad de Aly Steinmetz, sub îngrijirea lui Paul Farkaș și cu un cuvânt înainte semnat de Ioan-Aurel Pop. Împreună cu Moshe B. Itzhaki a tradus în ebraică din proza și teatrul scurt ale scriitorului Radu Țuculescu, sub titlul Trei în dormitor și alte povestiri (Ed. Iton 77, Tel Aviv, 2019).