Volumul Cuvântări de laudă la sfinți prezintă cuvântările encomiastice (de laudă, de cinstire) ale Sfântului Efrem Sirul la diferiți sfinți ai Bisericii Ortodoxe. Este cert că pentru autorul sirian, sfinții nu sunt numai modele de viețuire, ci și ajutătorii și prietenii noștri în drumul nostru spre mântuire, în întâlnirea față către față cu Fiul lui Dumnezeu, Care ne-a chemat la desăvârșire și la veșnica Sa comuniune în Împărăția cerurilor.
Dintre sfinții elogiați de Sfântul Efrem Sirul, amintim pe Sf. Iulian ascetul, Sfinții Petru, Pavel, Andrei, Toma, Luca, Ioan, Sfinții 40 de Mucenici, Sfântul Mare Mucenic Bonifatie, Sfântul Vasile cel Mare, fericiții Avramie și Maria, nepoata sa. La finalul volumului găsim de asemenea o altă operă encomiastică, Testamentul Sfântului Efrem Sirul.
Fragment din capitolul "Despre viața fericitului Avramie și a nepoatei sale Maria": Vai, iubiții mei, fiindcă aceștia, desigur, au ajuns la sfârşitul cel bun și s-au despărțit cu îndrăzneală de lucrurile cele pământești și s-au unit prin iubire cu Dumnezeu. Eu însă, de vreme ce sunt nepregătit, sunt lipsit de râvnă în ceea ce priveşte starea [sufletească]. Și iată, iarna cea nesfârșită m-a prins, iar eu sunt gol și nepregătit, întrebându-mă despre cele care se vor petrece cu mine. Cum, așadar, în fiecare zi păcătuiesc și în fiecare zi mă pocăiesc; în fiecare clipă creez și în fiecare clipă distrug. Seara spun că mâine mă voi pocăi, iar atunci când se face de ziuă urmează lenevirea și îmi petrec ziua visând. Din nou, la miezul zilei spun că, în noaptea care vine, voi priveghea și Îl voi ruga cu lacrimi pe Dumnezeu, ca să Se milostivească pentru păcatele mele. Când însă vine noaptea, mă duc la somn. Aceștia care au luat dimpreună cu mine talantul se luptă zi și noapte; fac comerț, ca să stăpânească cu slavă cele zece cetăți; eu însă din pricina vicleniei mele am ascuns în pământ moneda cea de argint. Domnul meu vrea să vină și, iată, inima mea tremură și plâng zilele lenevirii mele, neavând ce să-I mărturisesc Lui.