Imagine copertă: Dan Crecan, din ciclul Cărțile nescrise ale lui Ion (2016, 70/160cm, ulei/pânză)

Poet cu vocație, dedat și lăudabilei inițiative particulare de a face cunoscute cititorilor aparițiile editoriale recente ale confraților, Adrian Alui Gheorghe știe ce trebuie să achiziționeze pentru cele șase rafturi pe care le-a amenajat în prăvălia sa. Aici se poate găsi marfă proaspătă de toată mâna și pentru toate gusturile, iar proprietarul nu-și face prăvălie cu scară. Ceea ce înseamnă că el nu se gândește neapărat la o scară valorică și că nu ține cont de învățătura proverbului „Cui îi dai pe datorie nu-l mai vezi să vie”. Și aceasta deoarece, desfăcând și prezentând cele primite, prăvălierul nu face rabat unora dintre producători, cu speranța ca următoarea producție să le fie mai bună. Nefiind adeptul achiziționărilor angro, Adrian Alui Gheorghe evită neajunsurile surprinse în zicala „Prăvălie cu chirie și marfă în datorie”. O carte de citit atât pentru numele celor aflați la ofertă, dar, mai ales, pentru calitatea prezentării din partea autorului, care nu e numai scriitor, e și cititor de vocație. (Vasile Spiridon)

* * *

Se mai vinde poezie? Se mai cumpără? Marfă e, slavă Domnului! Şi de‑a‑ntâia şi de‑a doua, poezie cu vanilie, cu scorţişoară, cu rahat. Poezie cu mărar, cu leuştean, cu nucă. Poezie de post, fără nimic înăuntru, precum gogoaşele înfuriate pe toată lumea numai pe ele însele nu. Poezie cu dulceaţă de trandafiri, interzisă diabeticilor. Poezie cu rom, trasă în ciocolată amară. Poezie‑jeleu pudrată cu praf de scărpinat pe dinăuntru. Poezie abţibild, bună de pus la rever pentru o seară. Poezie cu fistic, cu merişor însiropat, cu lămâie stoarsă. Poezie agăţătoare care iese prin fereastră şi numai ce o vezi prinsă în jurul lunii. Poezie plictisită de ea însăşi ca o amantă bătrână. (Că „la limita tăcerii cuvântul devine conştient de menirea sa de a fi logos, dar şi de insuficienţa sa” zice Hugo Friedrich). Poezie‑ţeapă pentru naivi. Poezie care îţi ia durerea de suflet ca pe nimic. Poezia salată de muzică. Poezia floare de asfalt. Poezie pentru nevrotici. Poezie pentru astmatici, cardiaci, abulici. Versuri şchioape pentru alergătorii fără ţintă. Poezie sandwich. Avem marfă! Artă? Artă pentru orbi, pentru muţi, artă pentru bolnavii mentali. Poezie? Viaţă de hârtie. Teatru? Trucuri cu grimase, cu măşti, cu pălării de paie pentru decapitaţi. Tablouri? Daţi‑le pe apă…! Uite, avem aici și poezie cu înlocuitori, cu soia, cu năut, cu şofran. Poezie bici. Poezie plici. Ţinem poezie cu argint viu, poezie cu sclipici…! Avem poezie pentru mirese fugite de acasă, avem cântece triste pentru oameni veseli. Poftiţi la prăvălie! Avem poezie, poezie, poezie…! Marfă! (Adrian Alui Gheorghe, Piatra Neamţ, septembrie 2019)

* * * Cuprins

În loc de prefaţă. Poezia, mod de întrebuințare I. Etica şi noetica poeziei

Etica poeziei. Ana Blandiana, Fals tratat de manipulare
Etica memoriei. O propunere: să susținem Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei la Premiul Nobel pentru Pace
Viețile netrăite ale Constanței Buzea
„Autodemascarea” unui poet român în America
Andrei Codrescu, Lecţia de poezie
Amintiri din „lagărul natal”. Câteva lucruri despre cel mai important jurnal al anilor `80 `90. Aurel Dumitraşcu, Carnete maro
Avatarurile criticului de poezie
Vasile Spiridon, Apărarea şi ilustrarea poeziei II. Optzeciştii

Poezia şi înţelesul de pierdere. Mircea Bârsilă, Viaţa din viaţa mea
„Antipoezia” şi partiţiunile marca Leo Butnaru
Între lumi. Magda Cârneci, Poeme Trans
Deformarea „tiranică” a realităţii în poezia lui Gabriel Chifu
Dumitru Chioaru, orficul mântuit
Poezia lui Vasile Dan, de la „melancolia lucidă”, la controlul universului centripet
„Cum reflectă aurul clipocitul unei stele care moare?”
Nichita Danilov, Recviem pentru țara pierdută
Baladele singurătăţii din Paradis. Gellu Dorian, Cartea singurătăţilor
Poezia fără frontiere (nici măcar interioare)
Vasile Gogea, Propoieziţiile din Salonul 9 (6 fiind ocupat)
Himerismul, expresionismul şi apocalipsa necomunicării. Un poet român din Gibraltar. Dimitrie Grama, Singuri împreună
Ioan Moldovan şi „claritatea impură” a poeziei
Dezintegrarea în lumea imaginată. Viorel Mureşan, Poştaşul rural
Relatări de pe frontul vizibil invizibilului
Emil Nicolae, Suflet prădător
Aurel Pantea şi „apocalipsa personală”
Caleidoscopul poetic al lui Ion Popescu-Brădiceni
„Nimic nu mai e cum a fost, a pierdut şi ce n a avut, acum stă în ogradă cu ochii în gol…”
Liviu Ioan Stoiciu, Substanţe interzise
Poezia lui Arcadie Suceveanu: probe ale martorului şi ale „povestaşului”
Poezia, între căderea în timp şi căderea în sine
Traian Ştef, Poemul de dragoste
Recâștigarea ingenuităţii prin provocarea ingeniozităţii
Lucian Vasiliu, Cod numeric personal
Concert de jazz pentru arlechinii din Paradis
Paul Vinicius, Nopţi la maximum. Dimineţi voalate
„Cine a spălat vasele la Cina cea de Taină?”
Matei Vişniec, La masă cu Marx
„Cuvântul înseamnă izgonirea în păcat …”
Varujan Vosganian, Ochiul cel alb al Reginei
Muzeul cu ghid orb sau poezia de sub tirania simbolurilor
George Vulturescu, Negură şi caligrafie III. Post optzeciştii

Minune: poezia poate face ca mutul să vorbească
Constantin Acosmei, Jucăria mortului
Rita Chirian şi „frumuseţea ca disperare umilă”
„Insulele de tragedie dintr-o mare de ironie”
Nicolae Coande, Vorbaİago
Un exilat în propria lume. Dan Coman, Erg
Universul Mama de George Vasile Dâncu
Ieşirea de sub narcoza melancoliei
Hristina Doroftei, Maşina de cusut
„Vânarea de vânt” şi victimele colaterale
Claudiu Komartin, Cobalt
„Un puseu suprarealist şi consecinţele sale”
Marin Mălaicu-Hondrari, La două zile distanță
Poezia ca violenţă domestică
Felix Nicolau, Kamceatka. Time IS honey
„Când moartea e o jucărioară de un leu”
Robert Şerban, Moartea parafină
„Întrebări pentru pustiul de după colţ”
Radu Vancu, Frânghia înflorită
Poezia ca „un vertij al revelaţiilor”
Alexandru Ovidiu Vintilă, Obiecte psihice IV. Tineri şi neliniştiţi

„Antologiile de poezie între deziderat şi performanţă”
Ziduri între vii (Andrei Alecsa, Cristina Alexandrescu, Rita Chirian, Larisa Danilov, Bogdan Federeac, Anastasia Gavrilovici, Vlad A. Gheorghiu, Paul Gorban, Mădălina Ionela Grosu, Emanuel Guralivu, Matei Hutopilă, Livia Iacob, Laurenţiu Gabriel Istrate, Anton Lascu, Ioan Mateiciuc, Friedrich Michael, Ioana Miron, Alexandra Negru, Lucian Parfene, Maria Pilchin, Manon Piţu, Nicoleta Popa, Florin Dan Prodan, Carmen Stanciu, Amelia Stănescu, Carmen Veronica Steiciuc, Cătălin Mihai Ştefan, Andrei Zbîrnea, Şerban Axinte)
Mihaela Aionesei, Cămaşa de sare
„Un debut de care trebuie să ţinem/ţineţi seama”
Andrei Alecsa, un shot de Ted, două de Sylvia
Melancolie, hieratism & umor la un debutant
Ştefan Ivas, mila schimbă gustul cărnii
„Fișa clinică” a Ofeliei Prodan
Să fim Poetically correct. Prefaţă la instalaţiile poetice ale lui Tedy Arman V. Fenomenul QPoem

Ottilia Ardeleanu – Totul e să mergi până la capăt
Oraşul alb de Ioan Barb
Vis cu sandale roşii de Ioana Burghel
Labirintul indus de Liliana Hinoveanu
Alte suspendări în imponderabil
Deasupra lui Hans de Liviu Măţăoanu
Poezia ca alchimie. Andrei Novac, Regula timidităţii
Pâinea lui Bragi de Dorina Stoica VI. Prăvălia cu poezie. Ultima oră

(Alice Valeria Micu, Ioan Pavel Azap, Mitoș Micleușanu, Marcel Tolcea, Florin Dochia, Mihaela Grădinariu, Spiridon Popescu, Ion Dumbravă, Luminița Ignea, Simona-Grazia Dima, Nicolae Corlat, Veronica Balaj, Ciprian Măceșaru) În loc de postfaţă: Comedia literaturii. Reloaded

* * *

Adrian ALUI GHEORGHE s-a născut la 6 iulie 1958, în Grumăzești, Neamț; absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, specializarea Română – Limba latină; doctor în Filologie din anul 2004 cu teza Tinerețe fără bătrânețe și sentimentul tragic al timpului (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași); membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990 şi membru în Consiliul de Conducere al USR în perioada 1996-2010; membru al PEN Clubului Român din anul 1990 şi vicepreşedinte al PEN Clubului Român în perioada 2014-2016.
A publicat poezie: Ceremonii insidioase (Junimea, 1985), Poeme în alb-negru (Junimea, 1987), Intimitatea absenţei (Junimea, 1992), Cântece de îngropat pe cei vii (Panteon, 1993), Fratele meu, străinul (Timpul, 1995), Supravieţuitorul şi alte poeme (Axa, 1997), Complicitate (Libra, 1998), Îngerul căzut (Timpul, 2001), Gloria milei (Cartea Românească, 2003), Paznicul ploii (Limes, 2010), Opera poetică (Cartea Românească, 2016); proză: Goliath (proză scurtă, Libra, 1999), Bătrânul şi Marta (un romanţ şi câteva povestiri, Cronica, 2002), Urma, roman, (Cartea Românească, 2013), Laika, roman (Cartea Românească, 2014), Luna Zadar, roman (Cartea Românească, 2016), Zugzwang sau strada cu o singură ieșire (proză scurtă, Polirom, 2018); eseu și publicistică: România pe înţelesul tuturor (Conta, 2003), Ce rost are să trăieşti în România tranziţiei? (Compania, 2004), Tinereţe fără bătrîneţe şi sentimentul tragic al timpului (Tipo Moldova, 2004), Iadul etic, iadul estetic (Timpul, 2008), Contribuţii la estetica umbrei (Tracus Arte, 2012), Câtă viaţă, atâta literatură (Junimea, 2016).
Îngrijitor al operei postume a scriitorului Aurel Dumitrașcu (poezie, jurnal, corespondență); romanul epistolar Frig (2014), care cuprinde corespondența Aurel Dumitrașcu-Adrian Alui Gheorghe din perioada 1978-1990, este o raritate în peisajul editorial actual.
Opera sa, poezie şi proză, a fost tradusă în volume și antologii în limbile germană, franceză, rusă, engleză, macedoneană, sârbă, slovacă, cehă, spaniolă, arabă, suedeză ș.a.
Premii și distincții, selectiv: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru anul 2001, pentru volumul de poezie Îngerul căzut şi în anul 2015 pentru romanul Laika; nouă premii ale Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România pentru poezie, proză, eseu; Premiul Festivalului de literatură româno-canadian „Ronald Gasparic” (2008); Premiul Naţional de Poezie „Poesis” (Satu Mare, 2008; Premiul „Balcanica” al poeţilor din Balcani (Brăila, 2010); Premiul Revistei „Ateneu” pentru poezie (2000); Premiul național „Liviu Rebreanu” pentru proză, Bistrița-Năsăud, 2017; Premiul revistei „Familia” pentru întreaga operă (Oradea, 2018), Premiul „Nichita Stănescu” al „Serilor de poezie de la Desești” (2019); Meritul Cultural în grad de Cavaler, grad A, în anul 2000 şi Meritul Cultural în grad de Ofiţer, grad A, în anul 2010, conferite de Preşedinţia României; Cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ din anul 2005 ș.a.