Se spune că istoria a fost scrisă și o cunoaștem de la învingători. Însă cum ar fi să poți călători în tenebrele istoriei, având în rolul călăuzei un personaj care a văzut și a participat direct la unele dintre cele mai mari atrocități cunoscute de omenire? Memoriile lui Henri Sanson, ultimul călău al unei familii care a însângerat eșafodurile Parisului 169 de ani, ne arată istoria din perspectiva unor martori „blestemați” să execute sau să tortureze cele mai controversate personalități ale vremii: de la simpli criminali, tâlhari, trădători, până la regi și marii revoluționari ai Franței; de la spânzurări, decapitări sau arderi pe rug, până la perfecționarea ghilotinei.

Cartea lui Henri Sanson ne arată pe de o parte barbarismul fără limite al unor timpuri crude, cu injustițiile lor sociale, cu credințe învechite care au decimat destine, însă descoperă și o lume plină de sensibilitate, de aventuri, de adevărată cultură și umanitate, atunci când aceste valori par să se pierdut de tot.

Primul volum al Istoriei familiei Sanson ne prezintă povestea de dragoste tragică a lui Charles Sanson de Longval, cel de la care pornește „blestemul” sumbru al urmașilor săi, și ne poartă prin intrigile, procesele și execuțiile misterioasei doamne Ticquet, răzbunarea lui Larcher, abominabila tortură a lui Damiens, care a făcut înconjurul lumii prin vulgaritatea ei, sau sfârșitul neașteptat al locotenentului general Lally-Tolendal. Alerte și pline de suspans, aceste istorisiri nu sunt cu nimic mai prejos decât marile romane ale vremii, iar talentul de povestitor al lui H. Sanson poate rivaliza oricând cu „un” Dumas, Hugo sau Balzac.