Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziție cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiințific şi redacțional de excepție, susținută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaționale.

Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna iulie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică.

Editorialul din acest număr România inadecvată, semnat de Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România, este, în esență, unul despre inadecvare. A unei norme la realitate, a unei realități la normalitate și, nu în ultimul rând, a unei societăți la viitorul pe care îl merită cetățenii ei. Aceasta din urmă este, dacă vreți, cea mai dureroasă inadecvare pe care ne-o putem imagina. Și, din păcate, ne include pe toți. Autorul vorbește despre aplicarea Legii nr. 357/2018 pentru instituirea anului 2019 ca „Anul Cărții” în România, care constituie de fapt o declarație de bune intenții, potrivită mai degrabă pentru o interpelare parlamentară decât pentru integrarea în corpusul de legi ale României. Mai mult, legea „lansează” programul național „România Citește” care există, de fapt, de cel puțin trei ani, fiind făcut de o entitate privată fără legătură cu legea și deja subvenționat din fondurile Administrației Fondului Cultural Național. Așadar, încă un act legislativ inadecvat, care dovedește că avem un Consiliu Legislativ cel puțin neatent (proiectul de lege a beneficiat doar de ajustări gramaticale din partea acestei instituții) și un Parlament prin care, iată, poate trece în viteză (în mai puțin de trei luni, de la inițiere și până la promulgare) un proiect de lege caduc.

Rubrica Proiect de lege aduce în discuție Necesitatea unui nou Cod comercial în România și este semnată de prof.dr. Gheorghe Piperea. Articolul se evidențiază prin complexitatea analizei, fiind tratate noțiuni precum drept civil versus drept comercial, fapt economic, comercianți, raporturi juridice comerciale, echilibru contractual, echitate, justiție contractuală, norme de ordine publică economică, drept natural sau drept pozitiv. Sunt analizate și caracteristicile esențiale ale faptului economic (continuitatea, asumarea unui risc economic și încrederea), precum și principiile fundamentale ale dreptului comercial. În finalul articolului autorul pledează pentru un Cod comercial care ar urma să acopere statutul organic al comerciantului (inclusiv societățile comerciale), obligațiile care rezultă din exercițiul comerțului, principiile legislației protecției consumatorilor, ale insolvenței și ale concurenței și intervenția statului și a autorităților publice locale în economie.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 30 iunie 2019, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație şi Justiție şi ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internațională corespunzătoare lunii iunie 2019 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de dr. Oana Dimitriu, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Dreptul afacerilor

Articolul Câteva consideraţii despre acţiunile în suspendarea deciziilor Consiliului Concurenţei. Comentariu critic asupra Deciziei nr. 2147/17.04.2019, semnat de avocat Germin Petcu, are în vedere rolul limitat al instanței de judecată în cadrul acțiunii în suspendarea unei Decizii emise de Consiliul Concurenței și încălcarea acestor limite.

Drept privat

Articolul Revizuirea contractului în dreptul român. PRO revizuire, semnat de lect.dr. Doru Trăilă și avocat Bogdan Moroșan. Autorii pornesc în analiza lor de la contract ca instrument aflat la dispoziția părților prin care acestea își realizează un interes pe care îl au la un moment dat. Oricât ne-ar plăcea să credem contrariul, la încheierea contractelor părțile nu sunt animate de dorința de a se obliga din punct de vedere juridic, ci au la baza un interes economic. Prin încheierea contractului, voința individuală devine comună, însă în același timp, fiecare dintre părți urmează să își atingă acel interes pentru care a încheiat contractul. În mod ideal, fiecare dintre părți ar acționa cu bună-credință atât la încheierea contractului cât și pe parcursul derulării acestuia, părțile cooperând pentru derularea în condiții cât mai favorabile a contractului. În realitate însă există o mulțime de situații când, din diferite motive, acest lucru nu se întâmplă, una dintre părți urmărind să își maximizeze câștigul în detrimentul celeilalte părți, sau pur și simplu profitând de inferioritatea cocontractantului. Astfel au fost dezvoltate o serie de principii, cauze care permit corectarea acestor situații prin revizuirea efectelor contractului.

Drept public

Articolul Achiziții publice. Aspecte referitoare la modul de interpretare a unor termeni/clauze contractuale – FIDIC Cartea roșie: penalitățile de întârziere datorate de Antreprenor, rezilierea contractului, revendicările Antreprenorului, semnat de lect.dr. Mihai Dogaru. Convențiile FIDIC reprezintă tipuri de contracte standard în domeniul construcțiilor și instalațiilor, fiind utilizate ca modele de referință la nivel internațional. Acest tip de contracte a fost gândit și întocmit de către Federația Internațională a Inginerilor Consultanți (FIDIC), fondată de către Belgia, Elveția și Franța în anul 1915. În dreptul intern, contractele FIDIC au apărut în anul 2008, odată cu prevederile legislative ce obligau autoritățile contractante să utilizeze aceste convenții standard în cadrul proiectelor de achiziție publică (O.G. nr. 34/2006). În ceea ce privește mecanismul de funcționare a contractelor FIDIC Cartea roșie, trebuie observat faptul că legislația din domeniul achizițiilor publice se coroborează cu alte două reglementări: Codul civil, ca lege generală în materie, și Ghidul Beneficiarului pentru utilizarea condițiilor speciale de contract, emis de Ministerul Economiei și Finanțelor, Autoritatea de Management Ex – ISPA. Deși Ghidul Beneficiarului nu este adoptat la nivel legislativ, acesta a condus la apariția unei practici contractuale și judiciare în domeniul achizițiilor publice, intrând astfel în sfera izvoarelor dreptului. Această reglementare este de natură să creeze uzanțe între subiecții contractului, făcând astfel aplicabile prevederile art. 1 C.civ. Articolul cuprinde analiza aspectelor din Condițiile Speciale referitoare la penalitățile de întârziere datorate de Antreprenor (Sub-Clauza 8.7), la rezilierea contractului de către Beneficiar (Clauza 15), la rezilierea contractului de către Antreprenor (Sub-Clauza 16.2) și la revendicările Antreprenorului (Sub-Clauza 20.1).

Drept penal

Articolul Analiză pornind de la criteriul necesității și cel al eficienței asupra augmentării limitelor de pedeapsă. Studiu de caz: propunere de modificare a art. 387 C.pen., semnat de avocat dr. Dragoș-Lucian Ivan, este redactat pe marginea propunerii de modificare a art. 387 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal al cărei obiect îl constituie înăsprirea regimului sancționator pentru art. 387 C.pen. Din punctul de vedere al autorului, atât necesitatea, cât și eficiența unui astfel de deziderat legislativ este lipsit de argumente juridice, sociologice și de politică penală. Alături de argumentele aduse de autor împotriva acestei modificări, analiza are în vedere și modul în care se respectă criteriul necesității și cel al eficienței, paritatea cu alte infracțiuni cu un grad de pericol vizibil mai ridicat, dar și cum putem anticipa că vor reacționa instanțele. Concluzia articolului este că o astfel de propunere legislativă poate să apară doar într-un context de instabilitate și imprevizibilitate legislative. Este un semn al lipsei de coerență în politica penală a României. De aici se ajunge foarte facil la o lipsă de credibilitate a justiției penale. Efectul grav este subminarea principiului legalității. Cetățeanul este de asemenea condamnat la necunoașterea legii ce se află într-o veșnică schimbare.

Rubrica de Sinteze de jurisprudență îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE – aprilie 2019.

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.