Un cuvânt înainte de Ion Pop
Desen coperta I: Larisa Crăciunaș. Concept grafic: Ovidiu Văidean

La vârsta bilanţurilor, Iustin Moraru a ales exigent textele acestei antologii dintr-o suită de opt volume, deschisă în 1972 de La poarta pietrelor, care a atras atenţia îndeosebi prin limpiditatea discursului poetic, construit armonios muzical şi propunând câteva repere din universul imaginar simbolic şi reflexiv omologat în lirica anilor ’70. Poezia nu coborâse încă în concretul „vieţii imediate”, se căuta formula cizelată a versului şi a cugetării, întemeiate pe meditaţia cu teme general umane, cu miză pe puritatea şi luminozitatea stărilor de spirit, cu corespondenţe formale pe măsură, conservate – cum se va putea constata – până în volumele ultime. Ipostaza emblematică a eului, propusă, astfel, de Iustin Moraru, se încadra – şi va rămâne dominantă pe aproape întreg parcursul scrisului său – în categoria visătorilor sensibili mai degrabă la luminozităţi şi evanescențe. (Ion Pop)

* * *

Iustin Moraru s-a născut la 11 martie 1944 în satul Orosfaia, comuna Milaş, judeţul Bistriţa‑Năsăud. Tatăl, Iustin Moraru, a fost preot în satul natal până în 1960, când a decedat, iar mama, Maria (n. Man), asistentă medicală şi apoi funcţionară. Cursurile primare le-a urmat în satul natal.
Timp de 13 ani, din 1956 până în 1969 a fost elev și student la Cluj. În anii de liceu reușea să evadeze aproape zilnic din internatul cazon, sub pretextul că meditează la matematică un elev din oraș, și petrecea ore de aur la primitoarea bibliotecă de la Palatul Culturii.
În 1962 a absolvit Liceul „Ady-Şincai” din Cluj‑Napoca.
În toamna anului 1962 a fost admis la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj‑Napoca, secţia Limba şi literatura română, unde a urmat cursurile numai doi ani, după care s-a înscris la Facultatea de Electrotehnică – Institutul Politehnic din acelaşi oraş. Credea că se poate vindeca de poezie! Ca politehnist, în anul I, la prima oră de geometrie descriptivă, a aflat însă cu surprindere că toți cei care iau în serios această materie își dezvoltă capacitatea de a vedea ceea ce nu există încă. Pot deveni nu doar ingineri de valoare ci și poeți, scriitori!
A continuat să scrie, să publice poezie, dar și articole în ziarul Făclia și în revista Viața studențească.
În 1969 a devenit inginer, dar nu a practicat această profesie.
În 1972 a absolvit cursul postuniversitar, de un an, din cadrul Facultății de Ziaristică, Academia „Ștefan Gheorghiu”, București.
Timp de 22 de ani, din iulie 1969 până în iunie 1990, a fost ziarist. Redactor la Scânteia tineretului (1969-1976), redactor-șef adjunct la revista Autoturism (1976-1982), redactor-șef adjunct la revista România pitorească (1982-1990) şi redactor la ziarul Dimineaţa (1990).
După 1990 şi-a îndreptat atenţia spre domeniul privat, câştigându-şi existenţa la început din imobiliare şi apoi din asigurări şi comerţ electronic.
A debutat cu versuri, în 1962, în revista Tribuna, fiind apoi prezent cu poezii în revistele Steaua, Amfiteatru, Echinox, Luceafărul, România literară, Ateneu, Bucureştiul literar şi artistic şi altele.
A făcut parte, alături de Eugen Uricaru, Dinu Flămând, Ion Mircea, Marian Papahagi, Adrian Popescu şi alţii din grupul care a înfiinţat cenaclul şi revista Echinox, care în decembrie 2018 a împlinit 50 de ani de apariţie neîntreruptă.
A debutat editorial în 1972, cu volumul La poarta pietrelor, apărut la Editura Dacia. DE ACELAȘI AUTOR

Poezie:
La poarta pietrelor, versuri, Editura Dacia, 1972;
Desprinderea fiului, versuri, Editura Albatros, 1976;
Trăind într-o rază, versuri, Editura Eminescu, 1982;
Pasăre liberă, versuri, Editura Cartea Românească, 2004, cu o postfaţă de Dan Cristea;
Dirijorul de vise, Editura TipoMoldova, 2016, colecţia Opera Omnia, poezie contemporană;
Cuşca leului liber, Editura TipoMoldova, 2016, colecţia Opera Omnia, poezie contemporană;
Ferestre între lumi, versuri, Editura eLiteratura, 2018;
Holograma iubirii, poezii de dragoste, antologie, 2018, Editura TipoMoldova, colecția BIBLIOFIL.

Proză:
Vina, roman, Editura Albatros, 1980; ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Editura TipoMoldova, 2015; colecţia Opera Omnia, romanul de azi;
Părinţii abstracţi, roman, Editura Albatros; 1983, ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Editura Studis, 2013.