din pântecul ei mumificat erau încă în viață.

La douăzeci de ani după ce al Treilea Război Mondial a șters omenirea de pe fața pământului, lumea e un cimitir uriaș din care se hrănește rugina. Încercând să se ferească de radiațiile bombelor atomice, supraviețuitorii ai rasei umane se târăsc prin tunelurile metroului din Moscova. Artiom însă refuză să creadă că lumea e cu adevărat pustie. Și dacă, totuși, nu sunt singuri?

Cum altcumva poate fi guvernat omul nostru?

Trebuie să i se distragă atenția tot timpul.

Dirijat, ca să zic așa. Are nevoie să i se impună o idee oarecare.

Are nevoie de dușmani inventați pentru el, în permanență!

„Metroul moscovit a fost dintotdeauna un loc legendar, care l‑a inspirat pe Dmitri Gluhovski să creeze o epopee fantastică!“ Serghei Lukianenko

„Un spațiu închis al autoclaustrării, care trăiește cu frica unui război total și închide ermetic toate ușile, izolându‑se de Occident.“ Serghei Medvedev, jurnalist Forbes