„Lucruri transparente este poate cea mai bună carte din cîte s-au scris pînă acum despre facerea și desfacerea ficțiunii... Iar Nabokov este într-adevăr un connaisseur, un student insațiabil al gustului pe care îl au și al felului în care ajung să fie resimțite micile evenimente mentale, cineva care poate să vorbească cu tact și autoritate unice despre deliciile amețitoare și jalnicele umilințe pe care le presupune munca de a fi autor.” (The Times Literary Supplement)

„După ce și-a petrecut mare parte din viață construind Taj Mahalul, Nabokov a decis, la vîrsta de șaptezeci și trei de ani – pentru propriul amuzament și, întîmplător, spre încîntarea noastră –, să construiască și o replică îngroșată caricatural a marelui monument. Miniatura nu are nici o fisură, dar cele mai splendide trăsături ale magnificului model au fost ușor parodiate. Vedeți, parcă ar vrea să ne spună, că trecutul nu-i decît o joacă.” (The New York Times)

„Cu cît mai important devine un subiect, cu atît încetează să mă intereseze. Unele dintre cele mai rodnice preocupări ale mele sînt peticele microscopice de culoare.” (Vladimir Nabokov)